Comunitățile sunt la modă
Observ că acest trend al comunităților a prins amploare. Sunt oameni care creează comunități pe principiul că unde-s mulți puterea crește, de ajutor reciproc, din dorințe comune.
Eu personal, resping într-un fel ideea. Dar îmi și place. Vă detaliez viziunea mea.
Resping ideea de comunitate forțată. În această categorie intră acele mici comunități care au nevoie de tine, unde ești invitat la un drink, un mic eveniment, ori acele comunități care au deja un nume însă prezența ta nu strică.
În general comunitățile sunt create de un om care are relații bune cu alți oameni, dar care ei între ei, nu e o regulă să aibă relații bune. De cele mai multe ori se vor înțelege conjunctural, de dragul liderului comunității.
Apoi, dacă numărul de membri este mare, deja sună a organizație și nu a comunitate.
Până la un punct mi se pare că aceste comunități nu sunt mai mult decât niște baze de date.
Eu sunt adepta comunităților naturale, bazate pe atracția dintre oameni, pe valori și interese comune și complementaritate autentică.
Starea de bine se obține din relații armonioase, respect, încredere și afecțiune genuină.
Pentru mine comunitate înseamnă că fiecare face ceva pentru binele comun. O susținere necondiționată care totuși se menține în echilibru deoarece generozitatea genuină creează armonie, abundență și feedback pozitiv. Și când spun feedback mă refer la întâmplări pozitive în care primești ce ai oferit sau chiar mai mult, din partea altor persoane. Pentru că așa lucrează Conștiința Supremă. Îți oferă prin oameni, nu neapărat prin aceia pe care i-ai ajutat, ci prin alții care te pot ajuta în momentul prezent. Ceea ce ai cu adevărat este ceea ce oferi. De aceea, oamenii avari care se gândesc doar la beneficiul financiar sunt ocoliți de bucurie. Starea lor predominantă este încrâncenarea, fiind mereu orientați spre profit, spre a se dezvolta pe spatele altor persoane. Pentru ei contează doar PROFITUL și SĂ PROFITE.
Nu cred că este suficient să cunoști oameni și să consideri că ei sunt comunitatea ta. Este posibil ca ei nici să nu perceapă această apartenență.
Din ce observ în piață, intermedierea de servicii este numită “romantic”, comunitate.
O comunitate, în adevăratul sens al cuvântului, nu are scop lucrativ, are o conexiune profundă care nu are de-a face cu admirația pentru un lider, acest argument nefiind suficient și nici coeziv.
Faptul că nu are scop lucrativ nu înseamnă că nu este profitabilă. Din contră, motivația oamenilor este atât de profundă, de curată și de autentică încât nu se gândesc la profit, însă acesta vine negreșit, ca un efect.
Comunitatea este atunci când este despre tine în raport cu un mediu evolutiv.
Comunitatea înseamnă să rezonezi pe valori cu altcineva și asta să creeze un magnetism. Înseamnă să simți că poți evolua cu acei oameni. Nu are de-a face cu nimic pompos.
Nu consider că am o comunitate dacă plac un guru, sau consum anumite servicii de lux ori plătesc un membership.
Comunitatea mea sunt oamenii pe care îi respect, pe care îi pot suna și care mă pot suna, pe care îi recomand și care mă recomandă cu încredere.
Comunitatea este atunci când ești tu și te bucuri de libertate în grupul cu care rezonezi.
Comunitatea nu înseamnă haită ori #mybesties. Acolo e altceva. Comunitatea nu presupune subordonare, ci o anumită maturitate personală și profesională, completate de conexiune. Fără conexiune nu ar fi decât o bază de date în carne și oase.
Comunitatea este un refugiu în care oamenii se ajută, se inspiră reciproc și se potențează.
Tu din ce comunități faci parte?
