Artrita reumatoida
Niciodata nu m-am mandrit cu sanatatea mea. Evident ca nu trecea iarna fara sa prind si eu o gripa, vara la mare raceam cat de cald ar fi fost si tot asa.
M-am protejat mereu de frig, de eforturi extraordinare si am norocul ca sotul meu sa tina cont de fragilitatea mea.
La cei 40 de ani m-am trezit insa cu un gen de probleme de care m-am temut mereu: artrita reumatoida. Diagnosticul mi-a fost pus de catre un medic specialist dupa ce am observat schimbari serioase in comportamentul meu: imi ia o groaza dimineata sa ma ridic din pat si ma trezesc cu dureri de oase chiar si noaptea.
Durerile sunt atat de intense incat il trezesc pe sotul meu din somn si il rog sa imi faca un masaj usor sau sa imi aseze perna electrica pe articulatii.
Urmez un tratament si, desi este dureros si costisitor, il suport deocamdata fara sa vad vreun efect. Pot sa spun ca nu imi amintesc o durere mai intensa decat cea de oase. E ca si cum mii de lamele extrem de subtiri ar dansa prin oasele tale terorizate. Si balul lor pare sa nu se incheie vreodata.
Sunt cu atat mai ingrijorata cu cat ma apropii de varsta menopauzei si ma tem de osteoporoza. Sau de alte boli, avand in vedere ca nici inima mea nu este cea mai ascultatoare.
De cand am aceasta problema am incercat sa abordez boala si dintr-o alta perspectiva: psihologica. M-am gandit ca am atras cumva aceasta problema. Tot timpul bolnavicioasa, poate putin ipohondra, am gandit negativ despre mine si corpul meu.
Toata lumea se obisnuise sa ma protejeze si sa ma consoleze, eu ma obisnuisem sa ma vaiet si sa ma simt o nefericita aleasa. Cumva, cred ca si mintea nostra contribuie la atragerea anumitor boli, chit ca medicii imi spun acum de anumite sanse de transmitere pe linie familiala sau de fel si fel de alte cauze adiacente.
Ma simt intr-un fel vinovata ca am aceasta boala, ca nu am facut mai multe pentru sanatatea mea gandind mai optimist. Asa ca mi-am inima in dinti si pe langa medicatia traditionala urmez un curs de reflexo-terapie, fac tai chi (face minuni pentru pozitia corporala, dar si sistem cardiac) plus consiliere cu psihoterapeut somatic.
Sunt convinsa ca aceasta boala nu a venit din senin si cred ca prin ea creierul meu imi transmite ceva. Ma chinui de cateva luni sa aflu si deja am banuieli….