Ce sa fac cu viata mea?
M-am nascut intr-o familie in cadrul careia mi-as fi dorit sa ma simt bine si sa imi reincarc bateriile. Ei bine, viata mea nu e chiar asa roz. Cu un tata alcoolic si chiar si in starile sale de constienta sa se poarte mai rau ca un dusman, jigneste non-stop pe oricine care are curajul de a avea alta parere, dar nu e neaparat acesta un motiv, caci nu trebuie sa faci neaparat ceva pentru a-l supara, ci simplul fapt ca existi… Cu o mama care s-a obisnuit sa traiasca asa si face crize de isterie… O intleg ca e nervoasa cu un asa sot ce o jigneste necontenit, dar si moralul meu e pamant. Viata mea de familie e un calvar, insa nici cu cea sociala nu ma pot lauda. Sunt grasa, obeza. Si sunt singura, pentru ca nu gasesc in nimeni un sprijin. Ma simt oibil, daca pot spune asa. Nu-i de ajuns ca ma simt ca naiba in societate si ca ceilalti simt nevoia sa ma batjocoreasca pentru ca sunt grasa, dar vin acasa si intru intr-un alt iad. Parca traiesc intr-un labirint al durerii, parca nu mi-e dat s a fiu si eu fericita o zi, din zori pana-n seara. Tot ce imi doresc e sa reusesc sa ma mut singura, fie si intr-o garsoniera, dar macar sa fiu linistita. Despre fericire, ma tem ca nu are rost sa vorbesc, oricum ma indoiesc ca or sa fie si clipe mai luminoase in povestea asta trista pe care ceilalti o numesc viata. Sa fiti fericiti si sa va traiti viata fara sa va ganditi ce va fi apoi. Traiti momentul, radeti desi inima va plange. Sa nu uitati ca mai sunt oameni in jurul vostru care au nevoie doar de o singura vorba, un suras cald… Dupa asta tanjesc si eu. Si mai e mult pana departe… Sau poate mai e doar un pas. Doamne ajuta!
Cauta un duhovnic, si povesteste-i cu inima deschisa ceea ce simti si cu ce probleme te confrunti. Cu SIGURANTA el iti va fi un sprijin adevarat.
Orice alta cale in afara de spovedanie, vor fi doar niste „anestezice” ce vor mai ameliora din durere.
si cand privesti la soare,la ploaie,pana si la ninsoare,la florile de pa camp vara,aduti aminte ca el ne iubeste de aceea ne da lucrurile acestea,el ne zambeste prin lucrurile acestea,el nu se uita la om cum e,gras sau slab,pt el nu conteaza,el te iubeste,el a murit si pentru tine,dimineata cand te trezesti trage perdeaua uitate la cer si multumestei ca tia mai dat o zi la firul vietii tale in care te poti bucura ca el te iubeste si cauta sa il urmezi pe el,ca viata ta sa nu fie traita degeaba,el va face ca viata ta sa aiba un rost vei vedea
Ce sa faci cu viata ta? Sa ti-o traiesti! Nu te preocupa de ce zic uni si alti! Fa ceea ce-ti place si cum iti place!
Invata sa zambesti, din inima, nu doar mimat! Inconjoara-te de oameni care te incurajeaza in ceea ce faci si ocoleste-i pe cei care te doboara!
Ce a fost, a fost, ce va fi va fi! Tu doar momentul il poti modifca.
Iarta-ti parintii deoarece ei doar asta au putut face. Impaca-te cu tine insuti deoarece pana acum asta ai putut face.
TU doar TU poti sa-ti faci viata mai fumoasa, nimeni altul!!! Asta nici in trecut si nici in viitor nu o poti face, ci doar ACUM!
Iti doresc succes! 🙂
Uite ce-ti propun eu: Trebuie sa faci ceva cu viata ta, nu trebuie sa cauti nici preoti nici duhovnici, nici vreo entitate. Daca nu te ajuti tu nu o va face nimeni, invata sa ignori, sa nu dai 2 bani pe nimeni si nimic atunci cand este necesar sa o faci, cat despre ai tai daca nu-i mai suporti munceste undeva, ocupa-ti timpul, util ma refer, gaseste o persoana de sex opus,fa copii, traieste-ti viata. Numai tu poti sa te ajuti, nu astepta sa se intample miracole ca nu e cazul, stiinta a demonstrat asta de nenumarate ori numai prin si cu oameni poti supravietui. Asa ca fii utila pentru societate si nu pierde timpul prin temple, biserici sau mai stiu eu ce. Munca ajuta sa nu te mai gandesti la cei de acasa, tine cure de slabire, diete, dar efortul este baza asa ca nu mai visa si ia-ti o viata a ta.
Si eu sunt de aceeasi parere cu Catalin…. Ce sa faci la duhovnic? Sa te calugaresti si te invete sa rabzi? O sa-ti spuna ca sunt parintii tai si trebuie sa-i suporti… In realitate ne nastem singuri si traim singuri….Parintii au ales sa fie asa…Sa-si traiasca viata asa… Tu nu ai de ce sa suporti asta… Gaseste-ti ceva de munca, strnage niste bani si fa sport (alearga in parc), cauta-ti cu chierie o camera si ocupa-te de tine… Ce sa-ti zic mai mult? Ar trebui cu ajutorul internetului sa se organizeze si altii ca tine… Sa se faca niste cluburi, niste grupuri in fiecare oras, si sa mergeti sa va intalniti. E de fapt terapie de grup! Mult noroc !
De ce sa nu ceara sfatul unui duhovnic? De ce sa invete sa ignore? Sa cultivam o societate de ignoranti?
Eu nu te pot ajuta cu sfaturi, dar iti pot spune sa discuti cu cineva despre problemele tale, sentimentele si trairile tale, chiar si cu un duhovnic de ce nu. Tine-te tare, viata e mult mai dura decat atat.
Ai spus ca esti grasa, iar asta te impiedica sa fii fericita, ca esti aratata cu degetul si ignorata de ceilalti datorita aspectului tau fizic. Esti singura pentru ca nu ai prieteni si nici suport din partea familiei tale. Deci: te-ai resemnat cu asta? Eu cred ca singurul tau refugiu e mancarea iar daca o tii tot asa asta nu iti va afecta doar viata ci si sanatatea. Fa o schimbare: nu incerca sa slabesti singura ci mergi la un nutritionist, nu cred ca ai nevoie de bani. Iti va da sfaturi si te va invata sa mananci sanatos. Cu o dieta echilibrata si sport poti slabi indeajuns de mult incat sa nu mai fii privita astfel de cei din jurul tau dar si de tine. Daca nu esti multumita de felul in care arati ar trebui sa faci ceva in privinta asta, nu? Dar daca nu iti pasa… Ar trebui sa cauti si sa citesti povestile oamenilor care au slabit, te-ar putea motiva. Pe parintii tai nu ii poti schimba, stii asta si vrei sa scapi de ei, dar nu ai unde sa mergi pentru ca nu iti gasesti o slujba… Ma intreb de ce oare…
Toata lumea se pricepe cel mai bine sa dea sfaturi altor persoane! Ceea ce traiesti tu se numeste ghinion. Ai avut ghinnionul sa ai un astfel de tata, insa nu trebuie sa uiti ceea ce este cel mai important, SANATATEA. Totul este realizabil in lumea asta. Nu stiu exact cati ani ai, insa daca ai trecut de 18 ani poti sa mergi la facultate, sa te muti singura, sa iti iei un job. Cu totii trebuie sa trecem prin momente dificile, asta inseamna sa traiesti. Incarca-te cu energie pozitiva, nu mai pune la suflet rautatile oamenilor. Gandeste-te ca ai si tu un rost in viata asta, sau daca nu iti vei face unul. Gandeste-te ca ai doar o viata de care trebuie sa te bucuri. Invata sa fii independenta si viata ta va fi altfel. PRETUIESTE VIATA !
Si eu am trecut prin lucrurile astea, si eu am un tata betiv, o mama isterica, tot asa tata venea mereu beat, in fiecare seara, ma injura cum ii venea la gura, nu mai stiam ce sa fac, nu il mai suportam, mama era o isterica tipa la mine mereu, nu-i convenea nimic din ce faceam eu. Asa ca m-am casatorit cu cineva care ma iubeste si ma respecta, si traim o viata fericita. Poate asta e si o metoda buna pentru tine, pentru mine a fost…