Cel mai iubit dintre pamanteni
Cand incep sa-mi pun gandurile pe o coala de multe ori am tendinta sa nu ma pot opri. Cuvintele curg atat de repede pt ca am atatea de spus. Am fost parasita de catre mama la cateva luni dupa nastere, am fost crescuta de catre bunici care au facut tot posibilul sa nu simt lipsa mamaei, cu toate acestea nu a putut fi ascuns faptul ca nu fusesem un copil dorit si ca altcineva a fost mai important pt mama.
Am avut o copilarie fericita, bunicii au avut grija de asta dar tre sa recunosc nimeni nu poate inlocui o mama. Fiecare dragoste are locul ei si nu poate fi inlocuita. In timpul scolii a fost mai greu. Copii au tendinta sa fie necrutatori. De multe ori mi-a fost amintit ca sunt ,,orfana”. Tata a fost pt mine ca un frate desi foarte rar a fost afectuos cu mine. A fost acolo ingrijindu-se de bunastarea mea. Dupa plecarea mamei a mai avut relatii dar nereusite pt ca existam eu si se pare ca existenta mea incurca lucrurile. Deci tata e singur.
Am trecut print-o casnicie nereusita alturi de un om egoist care nu a reusit sa-si stabileasca prioritatile. Nu vreau sa discut despre asta pt ca acest om nu merita asta. Un singur lucru bun a rezultat, un baietel care e cel mai important pt mine, motivul pt care soarele rasare, pt el infloresc florile imi da motiv sa traiesc si sa sper ca totul va fi bine. E un ingeras si cel mai frumos e ca e ingerasul meu. La aparitia fiului meu am inteles ca viata chiar e frumoasa chiar daca avem probleme si de multe ori nu reusim sa le gasim rezult intotdeauna, poate ca problemele nu au raspuns mereu dar trebuie sa recunoastem ca un copil ne da speranta, cel putin al meu imi da.
Regret multe decizii luate in trecut si pot sa recunosc el e singura decizie buna. Locuim singuri si pot spune ca e minunat sa-ti privesti copilul dormind, razand, e atat de bine sa stii ca e cineva dependent de tine si ca te iubeste neconditionat. Despre Rares Catalin pot vorbi la nesfarsit si nici un minut nu m-am gandit sa-l parasesc. Suntem doar noi doi, nimic nu ne atinge, nimic nu ne doboara.
As vrea ca toate mamele sa-si iubeasca copiii si sa nu existe copii parasiti. Stiu ca eu sunt un caz fericit si ca daca nu erau bunicii si tata probabil ingrosam randurile orfanilor. Un copil nu poate lupta pt el singur deci trebuie sa luptam noi pt ei.