Despre crize si alti demoni…
Sunt zile in care timpul trece atat de greu si sunt momente cand timpul alearga si ai impresia ca nimic din ceea ce ai putea face nu-l va opri. Fie ca iti place sau nu sunt situatii cand te gasesti prins undeva in mijlocul actiunii si nu mai conteaza daca vrei sa incepi jocul sau dimpotriva vrei sa te retragi.
Exact acesta era sentimentul pe care il avea in ziua aceea cand totul parea sa-i scape din vedere si era oarecum surprinsa de aceata inlantuire neobisnuita a lucrurilor. Pentru altii putea sa nu fie o situatie ciudata, dar ea simtea exact contrariul. Este oare posibil sa fi dorit ca lucrurile sa fie mult diferite si nu dorea sa accepte ca decizia fusese gresita de la bun inceput? Dar cand exact incepe o decizie sa fie gresita si cind se opreste a mai fi suficient de buna? Singurul raspuns bun la intrebare il detinea ea, chiar daca intr-un fel sau altul se simtea responsabila de toate lucrurile negative care i se intamplasera.
De cele mai multe ori suntem pusi in fata diverselor situatii si personal cred ca putem face doar doua alegeri importante, celelalte sunt doar alte fatete ale aceleiasi monede, prezentate intr-o alta lumina. Pentru inceput trebuie sa spun ca nu existau raspunsuri bune, deoarece de obicei viata nu e problema de matematica cu o solutie exacta, e chiar mai dificila tocmai pentru ca suntem toti atat de diferiti si pe alocuri atat de asemanatori. Ar putea fi surprinsa sa afle ca a luat decizia buna chiar daca pe moment cerul parea sa fie plin de nori. Desigur trebuia sa astepte ceva timp, dar mai devreme sau mai tarziu urma sa-si dea seama ca raspunsurile pe care le cauta cu atata inversunare se aflau chiar in fata ei. Mai avea nevoie si de putin curaj ca sa acepte provocarea ce se ivea in fata ei, chiar daca nu avea ambalajul unui cadou, caci nu primesti cadouri de genul acesta in fiecare zi si trebuie sa multumesti zambitor.
Mai sunt momente cand trebuie sa plangi, sa astepti, sa renunti si s-o iei de la capat. Nimeni nu va fi alaturi sa te ajute deoarece esti singurul care trebuie sa renunte la ceva si sa incerce sa faca altceva sa devina posibil chiar daca in momentul acesta lacrimile ti se preling usor pe fata. Sunt atatea lucruri care asteapta sa devina posibile si din cand in cand chiar daca nu vrei, trebuie sa renunti la ceva pentru a primi altceva in schimb.
Soarele apune pentru ca luna sa apara pe cer, lacrimile dispar pentru ca un zambet timid sa apara pe fata ta. Intre timp nu uita sa lasi loc in viata ta cea foarte complicata pentru lucrurile simple care pot sterge o lacrima de pe fata ta si o pot transforma intr-un zambet simplu si sincer. Pana la urma nu e un lucru dificil este doar un mod de a privi lucrurile asa cum sunt, uneori interesante, trepidante si care-ti fac placere, alteori nedrepte, inutile si egoiste.
Crizele, de orice tip ar fi ele, nu ne ocolesc, lovesc uneori dur, alteori nici nu le simti prezenta in jur, dar toate vin pentru a provoca, pentru a rasturna o ordine pe care o credeam deja bine stabilita. Marele avantaj al crizelor (personale, economice, sociale) este ca te ajuta sa vezi fisura din care care s-au produs, iti ofera o noua ordine a lucrurilor, o alta perspectiva si daca te dovedesti a fi suficient de adaptabil poate ca data viitoare lovitura nu-ti va mai parea atat de dura, ci vei privi toata situatia ca pe o etapa necesara in evolutia ta.
Noaptea a venit si undeva intr-un colt al lumii asteia mari, ea simte cum lacrimile incep sa i se prelinga incet pe fata si pentru prima data le simte ca o usurare, ca un mod de a te desparti de ceva asa incat in urmatoarele zile, saptamani, sa fii capabil sa apreciezi altceva. Nimeni nu a spus ca e usor,dar stiu ca merita efortul!
