Dragostea o poti gasi oriunde

S-ar putea sa va para ciudat si chiar copilaros modul in care am ajuns sa ma indragostesc nebuneste.Scriu aceste randuri intr-un moment de impas in care ma aflu de ceva vreme. Toata viata mea am fost o visatoare, eram genul de fata care tot timpul credea ca totul fi va fi bine. Acum ma indoiesc pana si de propiile mele decizii. Totul a inceput intr-o zi de vara. Eram trista ca prietenul meu a plecat inapoi in Italia si m-a lasat singura. Pe atunci jucat de o buna bucata de vreme un joc online pe care Andreea, una din prietenele mele cele mai bune, m-a convins sa-l incerc. Am intrat pe joc si nu mi-a placut deloc situatia in care ma aflam acolo. Toata lumea ma acuza de ceva ce nu facusem, desi eu lipsesem de mai bine de o luna. Nu cred ca are rost sa va explic deja ce-a fost acolo, oricum nu v-eti intelege, dar am sa va spun esentialul. Eram pregatita sa renunt. Anuntasem deja pe toata lumea , dar in momentul in care eram pe puncul de a sterge tot am primit un mesaj de la unul din prietenii mei. Pe atunci il stiam doar ca Banderos, pe parcurs i-am cunoscut si numele adevarat. M-a rugat sa nu renunt si am inceput sa povestim vrute si nevrute. Am ajuns sa ne casatorim pe acel joc,insa lucrurile au evoluat fara sa vrem si in realitate. Credeam ca calc pe terenuri stabile, ca nu voi putea sa ma indragostesc vreodata de un barbat de 39 de ani cu sotie si copil,dar nu a fost asa. Fara sa-mi dau seama m-am indragostit de el nebuneste si el de mine. Amandoi eram atat de diferiti si totusi ajunsesem sa ne completam propozitiile. Eu in Romania, el in Belgia , eu aveam 17 ani , el 39. Eram atat de multe lucruri care ne desparteau incat n-am crezut ca ne v-om ajunge asa departe. Dupa ce-am facut 18 ani el a venit in Romania. Am avut impreuna niste clipe de neuitat. Simteam ca plutesc de fericire. Toti din jurul meu vedeau ca infloream pe zi ce trecea. A trbuit sa plece totusi. Dupa plecarea lui nu am mai stiu de el timp de cateve zile pana cand intr-o zi o femeie care stiam ca e prietena de a lui a intrat pe adresa mea de mail. Mi-a spus ca Jacky a avut un accident in Germania in timp ce tracea strada ca sa ajunga la masina lui, a dat cu capul de bordura si a intrat in coma. Am sa innebunesc de durere. O luna jumatate asteptam vesti de la Wendy cu sufletul la gura. Eram distrusa! Nu mancam, nu dormeam, plangeam tot timupul. Aratam exact ca un zombi, un mort ambulant fara suflet.Mergeam la scoala doar pentru a sta absenta in banca mea. Nimeni nu ma putea convinge sa-mi revin, cel putin nu pana nu aflam ca el si-a revenit. In final am primit vestea pe care o asteptam. Se trezise! nu mai puteam de fericire. Dintr-o data mi-a venit inapoi pofta de viata, simteam ca renascusem. Am inceput sa vorbim din nou pe Msn ,asa cum faceam inainte. Mi-a spus ca nu vrea sa discute decat o singura data despre acel accident nefericit,deoarece vrea sa uite totul. I-am respectat decizia si nu am mai adus vorba despre asta. In tot acest timp, sotia lui S-a mutat in alta parte si s-a intentat procesul de divort. Nu eram chiar asa de fericita stiind ca din cauza mea se desparte o familie. Stiu ce ganditi despre mine. Uita-te si la mucoasa asta de copila cum distruge o familie. Sa nu credeti ca nu am incercat sa opresc totul. am incercat din rasputeri la inceput , dar pur si simplu nu am reusit. Nu m-a lasat el. In aceasta vara am decis sa renunt la ultimul an de scoala si sa ma mut cu el in Belgia. El mi-a platit biletul de avion. Era dus-intors. Pentru ca initial am planuit sa merg doar in vizita , mai tarziu am decis sa raman cu el. Ajunsa acolo am simtit ca am ajuns in mijlocul Paradisului. I-am cunoscut fetita si am cunoscut-o si pe mama ei. Parca si acum o aud cum i-mi spunea: „-Cristina, esti acasa , sa nu mai pleci!”. Mi-au dat lacrimile cand Jacky mi-a tradus ce mi-a zis. Cat despre Virginie, ea este o femeie extraordinara! Ne-am inteles din prima clipa si am ajuns sa plangem in bratele unei alteia cand a venit momentul ca eu sa plec. Dupa spusele celor de la primarie eu nu puteam sa raman acolo legal pana cei doi nu erau despartit complet. Nu conta ca ei stateau separat de aproape 5 luni asa ca a trebuit sa ma intorc in septembrie inapoi.Am avut,insa un moment pe care nu-l voi uita niciodata in viata mea. Coma in care el se presupunea ca a fost , nu a existat niciodata. a fost o incercare de a lui ca sa nu-si raneasca familia. L-am inteles! Se simtea vinovat din cauza Lunei, dar am aflat si altceva. Mia spus ca crede ca inca mai are sentimente pentru Virginie, dar nu e sigur. Am urcat in acel avion cu sentimentul ca nu ma voi putea intoarce niciodata inapoi la el, la cel pe care-l iubesc. Am stabilit ca ma voi putea intorce dupa sfarsitul lui noiembrie,cand divortul se va pronunta. mi-am gasit o slujba foarte repede aici, chiar mai repede decat ma asteptam. Acum cateva zile Luna a intrat in spital dupa ce a vomitat sange. Doctorii au spus ca are ulcer la stomac. Ma doare atat de tare aceasta veste. Saraca fetita are doar 3 anisori. Problema e ca Jacky da vine pe el. Crede ca faptul ca el si Virginie s-au despartit a provocat acest lucru. Am incercat sa-i explic ca nu este adevarat,dar el a izbucnit in plans tipand ca el este de vina. O singura data l-am mai vazut in halul asta: atunci cand mi-a spus adevarul despre coma. Mi-a cerut iertare printre lacrimi si a plans exact ca un copil mic. Stiu ce va intrebati acum. „Oare nu cumva boala Lunei a fost inventata doar ca el sa se intorca la familia lui?”. Stiu ca nu-i o minciuna. Cand vine vorba de Luna el nu ar minti in veci. Ea e viata si sufletul lui. Totusi… Mi-e frica ca dupa toate astea ma va parasi. Ma gandesc ca poate eu am fost doar o greseala in viata lui pe care el o regreta amarnic. Nu-s egoista si nu ma voi opune daca asa este, dar totusi singura mea dorinta este ca eu sa fiu cea pe care o va alege. Nu vreau sa-l despart de fetita lui. S-a stabilit ca ea va sta o saptamana la el si una la mama ei. Am ajuns s-o iubesc pe acea fetita ca pe propiul meu copil si sunt pregatita sa renunt la orice pentru fericirea lui si a ei. Va rog sa ma credeti ca nu sunt o adolescenta obisnuita ca toate celelalte.Am avut o viata destul de grea si pot time o casa cu copii pe umeri. V-am scris aceste randuri pentru ca stiu ca nu ma pot destanuii familiei sau prietenilor mei despre temerile mele. Nu pot pentru ca toti stiu cate sacrificii am facut pentru acest om. Va-s ruga va rog sa-mi publicati povestea si sa i-mi iertati greselile de tipar daca am. Va scriu aceste randuri printre lacrimi. Poate cineva cand o v-a citi mi-ar putea da un sfat. Adressa mea este: Ioan Corvin, Bl. K Ap.6 Sc. A , Loc:Deva, Jud: Hunedoara. Kulcsar Cristina. Va multumesc ca m-ati ascultat!