Jocul de-a relatia…

Inainte de toate vreau sa spun ca am folosit un nume fals pentru ca vreau sa imi pastrez anonimatul. Povestea mea a inceput de multiusor, de vreo 4 ani de zile, doar ca in ultimele 5 luni a inceput sa fie mai complicata, daca pot sa zic asa. Eram intr-o seara intr-un parc cu unul dintre cei mai buni prieteni de-ai mei de atunci… Abia intrasem la liceu, parea ca oarecum vietile nostre au inceput sa o ia pe cai diferite pentru ca pana atunci noi fusesem colegi de clasa 8 ani…

Eram prieteni buni, aveam incredere unul in celalt, am fost de-a lungul timpului si colegi de banca mult timp, ieseam impreuna si in afara scolii, vorbeam despre orice si niciodata nu a existat pana atunci vreo atractie intre noi. Bineinteles ca eram si copii atunci si nu se prea putea vorbi de asa ceva atunci… In fine… Revenind la acea seara… Povesteam si dintr-o data a inceput sa incerce sa ma sarute. Mi s-a parut prostesc gestul lui si a inceput sa ma enerveze ca nu inceta. I-am explicat clar ca nu il plac si in plus eu nu accept sa ma sarut cu un prieten, ca nu vreau sa stric o prietenie. Pana la urma, dupa ce s-a rugat cel putin o jumatate de ora de mine sa il sarut, am acceptat doar pentru ca am vazut ca isi doreste mult si tineam mult la el. A fost un sarut oribil pentru ca nu il placeam. Acesta a fost inceputul saruturilor noastre ocazionale. Si, totodata, a fost inceputul sfarsitului prieteniei nostre care treptat a inceput sa se stinga.

Se intampla sa mai ramanem uneori singuri seara si dintr-o data ne trezeam sarutandu-ne. Oricum aceste „intalniri” ale noastre aveau loc rar, cred ca a doua oara cand ne-am sarutat a fost dupa un an bun. Pana la urma a inceput sa imi placa si parca cu timpul am inceput sa tin in altfel, sa nu ma mai sarut cu el „din plictiseala” sau „lipsa de ocupatie”. Am inceput sa imi doresc sa fiu cu el, dar el nu vroia, pentru el eram doar o distractie, cred eu. De-a lungul timpului desi imi placeau si alti baieti si desi nu ma intalneam prea des cu el(erau perioade in care nu ne inrtalneam cu lunile) ma gandeam la el cu mult drag si imi doream sa am o relatie cu el, dar stiam ca acest lucru e imposibil.

In vara ne-am intalnit odata si eu i-am povestit despre baiatul ce il placeam (cred ca mai mult ca sa ii demonstrez ca nu imi pasa de el), iar el mi-a povestit de prietena lui, la care sustinea ca tine foarte mult, asa cum nu a tinut la nici o fata pana atunci. Recunosc ca acel lucru a aprins gelozia in mine si atunci mi-am propus sa fiu cu el in acea seara tocmai pentru a-i demonstra ca nu tine asa de mult la ea. Si ne-am trezit sarutandu-ne in ploaie mai mult de o ora, intr-o noapte umeda de vara. L-am intrebat atunci cu o oarecare satisfactie daca intradevar tine la ea si atunci el m-a intrebat eu ce cred. M-am lamurit. Nu tinea atat de mult din moment ce a inselat-o.

Tot in acea seara i-am marturisit ca sunt indragostita de el. Lucru pe care l-am regretat a doua zi si tocmai pentru a-mi „repara” aceasta „greseala” dupa vreo luna, cand ne-am intalnit, era si un prieten comun cu care povesteam, iar acesta m-a intrebat ceva de baieti. Iar eu i-am raspuns ca mie imi place sa ii fac sa creada pe baietii din jurul meu ca sunt indragostita de ei si ca la majoritatea le si zic acest lucru tocmai pentru ca ei sa creada ca sunt la picioarele lor, cand de fapt eu ii iau in deradere. Am observat ca a ramas uimit cand a auzit acesta discutie si eu eram foarte mandra de mine ca am reusit totusi sa-i demonstrez ca nu imi pasa de el.

Apoi a venit iar o perioada in care nu ne-am mai intalnit, dar la inceputul iernii iar am inceput sa ne intalnim, ieseam zilnic cu acelasi grup de prieteni, am hotarat sa ne petrecem revelionul impreuna. Cum am inceput sa iesim din nou impreuna am inceput din nou sa imi doresc sa fiu cu el, macar ca stiam ca el e indragostit de o alta fata (de cea pe care o inselase in vara).

Inainte de revelion cu vreo 2 saptamani am fost impreuna cu el si niste prieteni la o cabana unde am stat doar 2 zile. Acolo eu am baut, el nu. Dar cert e ca pana la urma ne-am trezit sarutandu-ne. Am povestit toata noaptea, macar ca atunci nu prea avea el cu cine discuta. Eram perfect constienta ca a doua zi nu va mai fi nimic si asa a si fost. Cand am mers de revelion la cabana in fiecare seara ajungeam pana la urma sa ne sarutam, am dormit impreuna, am povestit mult, intr-o seara el a inceput sa planga in fata mea in hohote cerandu-mi iertare ca nu a vrut pana atunci sa fie cu mine, ca tine mult la mine, dar ca e indragostit de acea fata si ca nu vrea sa ma minta.

Dupa vreo doua seri, tot acolo la cabana, eu eram atipita si el ma tinea in brate si vorbea cu un baiat care era acolo si am auzit cand i-a zis acestuia ca el chiar e indragostit de mine. Nu mi-a venit sa cred ca aud asa ceva din gura lui. In ultima zi cand sa plecam acasa mi-a zis ca ma va suna seara ca sa ne intalnim sa stabilim ce vom face in continuare. Si asa s-a si intamplat.

Ne-am intalnit si am hotarat de comun acord sa fim impreuna. Eu eram schimbata, eram mult mai rece fata de el deoarece imi pierdusem increderea in el de-a lungul timpului cum tot ne petreceam cate o seara impreuna si apoi nu mai vorbeam cu lunile. Tocamai din aceasta cauza el a hotarat sa ne despartim, pentru ca eu eram prea indiferenta. Am luat o pauza dupa care ne-am impacat, a fost mult mai bine, eu incepusem sa nu mai fiu asa de rece, deoarece imi recapatasem increderea in el, dar apoi iar ne-am despartit. Pana la urma eu am ajuns sa nu mai fiu deloc rece, dar am inceput sa ne certam in fiecare seara din nimicuri si atunci cand ne certam vorbeam mai multe despre noi decat in rest.

Am hotarat din nou sa ne despartim, iar apoi iar ne-am impacat, apoi iar ne-am despartit si iar ne-am impacat… Si tot asa. Nici nu mai stiu de cate ori ne-am tot impacat si ne-am despartit. 3 zile eram impreuna, totul era bine, o saptamana ne desparteam. Asa au trecut 4 luni bune.

In acest timp unul dintre motivele pentru care ne-am despartit au fost ca el m-a inselat cu mai multe fete, de fiecare data imi zicea. A fost o seara in care eram despartiti si am mers in acelasi club si eu pentru a-i demonstra ca m-a pierdut m-am sarutat cu un tip in fata lui. Dupa 3 saptamani el a facut acelasi lucru si mi-a si zis ca a facut acest lucru din razbunare. Apoi ne-am mai impacat de cateva ori. Apoi iar m-a inselat si chiar in acea noapte m-a si sunat sa imi zica. Iar ne-am despartit. Aceasta a fost o despartire mai serioasa, daca pot sa zic asa, pentru ca nici nu am mai vorbit cu el, dar intr-o seara a venit in acelasi club unde eram si eu si apoi a venit la o prietena acasa unde am mers mai multi. Acolo el si-a cerut iertare pentru tot ceea ce a facut, mi-a zis ca de acum incolo nu va mai fi asa, ca va fi bine. Si pana la urma am hotarat sa il iert si sa ne impacam din nou.

In aceasi noapte mi-a zis ca ma iubeste. Dar dupa 2 zile, in care nici nu ne-am intalit, a venit si mi-a zis sa ne despartim, ca nu e pregatit pentru o relatie serioasa. Mintea cu relatia serioasa. Ala nu era un motiv. De atunci am aflat ca el le-a spus multor prieteni comuni cam tot ce era intre noi, mai putin lucrurile care dovedeau ca si el tine la mine, le-a spus ca ii era mila de mine. M-a mintit mult, foarte mult. Si acum ma minte. M-am hotarat sa nu mai vorbesc cu el deloc, sa nici nu ii mai raspund la telefon pentru ca nu se va schimba niciodata.

Tin inca mult la el si stiu ca sunt o fraiera. Am fost o naiva si am crezut de fiecare data ca va fi mai bine. Si intradevar de fiecare data era din ce in ce mai bine. Dar nu a tinut. Uneori cand vorbea de mine ii dadeau lacrimile si ii tremura vocea, dar nu e de ajuns. Intreba de mine, dar nu ma suna. I-a zis unei prietene ca vrea sa ne impacam si de data asta sa fim mult timp impreuna, dar pe de alta parte am aflat ca atunci era beat, ca nici nu mai stie ce a vorbit. Nu stiu ce sa cred. Ceva nu inteleg aici. Oare chiar nu a tinut deloc la mine si nu tine nici acum? Sau care a fost scopul? De ce mi-a zis ca ma iubeste, de ce a plans in fata mea? De ce face asa ceva? Oare care e scopul lui? Oare ce simte de fapt? Vreau sa aud si parerea vostra si sper sa nu imi judecati gresit ingaduinta care am avut-o fata de el. Nu degeaba se zice ca „in dragoste si in razboi orice e permis”.