Luminati-ma si ajutati-ma….

Intr-o dimineatza de februarie (2011)fetita mea in varsta de 10 ani a inceput sa planga si sa-mi spuna ca nu vrea la scoala deoarece este foarte trista in sufletelul ei… Am incercat fel si fel de tertipuri pentru a o face sa mearga la scoala dar nimic si a ramas acasa in ziua respectiva… A doua zi acelasi scenariu… eu disperata nu stiam ce sa fac… Am lasat si de data asta de la mine si am dus-o la mama deoarece trebuia sa merg la serviciu… La mama stupoare… mai in gluma mai in serios spune ca ea nu mai vrea sa traiasca. De atunci a inceput calvarul pentru mine.Pe 14 februarie ma internez de urgenta cu ea deoarece imi facuse confesiunea: „mami o sa spui ca sunt nebuna dar eu nu mai vreau sa traiesc, eu vreau sa mor”. Si asa am ajuns la spital la Obregia neuropshiatrie copii… Acum e cat de cat mai bine dar s-a intors roata pe 25.05.2011. M-am externat eu pentru ca ajunsesem sa cedez… Nu ma mai puteam controla… Legatura dintre mine si ea fiind foarte stransa ne-am transmis una alteia starile. Ideea este urmatoarea: am iesit, suntem cat de cat bine amandoua dar nu stiu cum sa merg mai departe. Nu am mentionat ca problema amandorura de a fi ajuns in starea aceasta este tocmai casa in care locuim. Trebuie sa ne mutam obligatoriu dar cu ce bani nu stiu! Trebuie sa facem psihoterapie dar costa. Eu sincer nu stiu de ce anume sa ma agat? Cum sa fac sa ma ridic? Am incredere in D-zeu, nu sunt o fire pesimista dar parca nu mai vad nimic in viitor. Luminati-ma, incurajati-ma.