Poveste trista

O poveste trista, banala – dureroasa. O familie formata din patru persoane – mama tata si doi frati. Un fiu, cel mare, plecat in strainatate cu familia, celalalt ramas langa parinti. Din nenorocire, cel mic, profitand de viata din plin, moare la 29 de ani, lasand in urma o fetita. Fetita care nu a avut norocul sa fie crescuta de mama ei – de ce? Simplu – deoarece a abandonat-o, plecand in lumea mare in cautarea unei vieti mai bune. Deci a fost crescuta in casa bunicilor din partea tatalui.Toata dragostea si atentia a fost data acestei fetite, minunata, frumoasa si desteapta. Mandria si lumina familiei – prin ea vedeam toti fiul si fratele disparut atat de brusc. Deci timpul a trecut, fetita a crescut in stilul si maniera familiei – pian, limbi straine – alimentatie sanatoasa etc – si in aceasta perioada a reinceput vizitele cu mama fugita.

De dragul fetei, mama a fost acceptata si iertata de toata familia. Dar in timp, bunica – care era cea care ducea greul in familie – moare brusc. Fata, crescuta cu atata grija, este luata de mama ei care traieste in strainatate. Bunicul – bolnav si invalid – cu un diabet perfid, ramane singur, dezorientat si incet devine o victima. Victima a persoanelor care il ingrijesc zi de zi, victima a mamei fetitei, si chiar victima a nepoatei lui care crescand – devine brutala si pretentioasa. Fiul cel mare – vine in fiecare an in tara cu fiul lui – incearca sa-l ajute pe tatal lui, dar incet isi da seama ca batranul sau tata se indeparteaza de el si de familia lui ajungand pana la a-l renega si refuza. Dupa moartea tatalui, fiul a vazut clar situaia, totul a fost un scenariu, o conspiratie, o piesa de teatru murdara si meschina, pentru mostenirea familiei.

Daca ati reusit sa cititi mica mea istorie pana la acest punct, cred ca anticipati ce se intampla. mama fetitei abandonate a intrat in rolul de nora iubitoare, membru de baza a familiei. Ei da, totul a fost uitat, iertat si acceptat – dupa opinia ei. Aceasta mama, destul de vulgara si lipsita de cultura, care a mizat mai mult pe fizicul ei pentru a-si face drum in viata, revine si revendica tot. Si obtine conform legii, fata fiind minora, si ce e mai rau e ca vinde tot si lasa pe propria sa fata in nevoie. Ei da, este o poveste mica, trista, banala si pentru mine dureroasa. Intr-un scurt timp am vazut o viata a doi oameni care au muncit, care au strans cu dragoste carti, tablouri – transformata in neant, in banale produse de buticuri de mana a doua. E trist si banal.