Prietenia

Pentru mine prietenia e ceva atat de important si de sacru incat nu discut cu oricine despre acest subiect. Prietenia e o legatura speciala intre doi oameni, bazata pe incredere si respect… Insa consider ca nu exista asa ceva, consider ca nu exista o prietenie sincera.

Intr-o relatie de prietenie, la un moment dat, cineva va ajunge sa invidieze, cineva va uita sa fie prietenul celuilalt/celeilalte. Afirm acest lucru din experienta… Am avut in urma cu cativa ani o prietena in care credeam enorm (si desi multi oameni din jur mi-au spus ca ea e falsa, eu nu am crezut) si pentru care am fost in stare sa fac orice: sa-mi neglijez iubitul si sa-mi mint parintii (era o gresala destul de mare, care imi apasa sufletul, tinand cont ca eu niciodata nu-mi mintisem parintii pana atunci – aveam 18 ani).

Asa cum spuneam, am avut mare incredere in ea, i-am pus viata mea pe tava… ii spuneam totul… ce se intampla in familia mea, ce faceam la intalnire cu iubitul… tot. Si ea ce facea in tot acest timp? Ma asculta, apoi, cand nu mai era cu mine, spunea tuturor ce-i povesteam eu. A dezvaluit multe lucruri, iar eu m-am trezit cam taziu si am realizat ce persoana era. Am aflat ulterior ca ea ma ura pentru tot ce aveam eu, pentru faptul ca parintii imi ofereau tot, pentru ca aveam un partener fidel (care o refuzase pe ea), pentru ca eram apreciata de profesori la scoala.

Am rupt definitiv orice relatie cu ea, acum trecem pe strada una pe langa cealalta si nu ne mai vorbim. Am hotarat ca nu voi mai avea niciodata incredere in nimeni, pentru ca nimeni nu-mi vrea binele mai mult ca mine si familia mea. Daca voi aveti prieteni, dar prieteni sinceri, pretuiti-i. Daca va indoiti de ei, incercati sa aflati ce oameni sunt si indepartati-va!