Ridicati cortina! Maestre, muzica!

Sa zburam ca fluturii si sa ne bucuram de efemer, Sa plangem de fericire, iar lacrimile sa ude trandafirii Doamne, Doamne cat de frumos au inflorit ! Sa stam sub lumina cerului de Azi, niciodata in umbra zilei de Ieri si sa plutim intr-un suflu de vant catre Maine.

Sa adormim cu frumusetea asfintitului in gand, si sa-i fredonam un zambet celui care se numeste EU, sa radem in hohote pana-i molipsim si pe ei, si pe tine, si pe tine, si pe cel de acolo, da tu, tu , chiar tu ! Asa, am obtinut deja zambetul tau, e un bulgare de veselie. Si cu cat entuziasm privesti ce cred eu despre viata! Asa ne molipsim unul de la celalalt, cu zambete, cuvinte, dragoste, vise, placeri dar si cu tristeti, lacrimi, ura, cosmaruri.

Eu ma molipsesc de la voi cu o energie minunata, magnifica si tocmai pentru asta va ofer in schimb toata dragostea mea pentru viata, pentru EFEMER. Pasiti alaturi de mine pe scena, haideti in Ring, cu totii meritam aplauze!