Sa nu te imbeti niciodata cu apa rece
Nu te imbata cu apa rece! Ma numesc Loredana . In urma cu 7 ani , am crezut ca am gasit iubirea adevarata.Am asteptat pana la 25 de ani sa aleg printul mult visat. Ii spuneam cum il vad eu si cat de bine ma simt in compania lui, il adoram, il veneram, credeam ca nu mai exista pe lume un altul mai bun si dragastos decat el, ca e visul meu, dragostea mult asteptata.
Am trait langa el 3 luni de fericire nebuna doar pentru mine fericire, caci in toate aceste luni imi repeta cand si cand "nu te imbata cu apa rece "; dupa prima noapte de dragoste mi-a spus " in pat cu dusmanul ". L-am intrebat atunci ce a vrut sa zica si nu mi-a dat nicio explicatie. Nu am vrut sa stric acele clipe fericite si nu am insistat, desi mi-au ramas intiparite in minte.
M-a tinut in facultate si mi-a spus ca ma iubeste, ca pentru mine vrea sa munceasca si sa-mi fie mie bine si ca atunci cand nu vom mai fi impreuna si-l voi intanli pe strada sa-l arat cu degetul zicand : "uite acesta este cel ce m-a ajutat sa ajung o doamna, asa cum imi sta mie bine", acestea i-au fost cuvintele. Ca vrea de la mine un baietel si o fetita. Am renuntat la tot pentru el, tot ceea ce faceam era pentru ca el sa se simta bine. Din tot ceea ce faceam nimic nu era pe placul sau si niciodata nu l-am putut multumi indeajuns, plangeam mereu rugandu-l sa ma ajute sa-l fericesc, il asteptam seara, fiindca lucra in domeniul agriculturii si in timpul campaniilor de vara sosea tarziu acasa, il asteptam cu masa pregatita si apa calda sa se spele, cu pijamale curate, nimic nu era pe placul sau. Ii faceam numeroase cadouri, seri romantice mici surprize si nici macar nu aprecia gestul. Prietenii si toate cunostintele imi repetau ca nu e de mine si ca nu ma merita , ca e fals si doar pentru el cu alte cuvinte alesesem un egoist.
Dupa cele 3 luni i-am cunoscut parintii si fericirea incetul cu incetul a disparut. Mamei sale nu i-am fost pe plac de la bun inceput. Daca se intampla sa se faca ceva gresit doar eu purtam intreaga vina. El nu era niciodata vinovat si nu a depus nici cel mic efort pentru ca treburile sa mearga. Ori de cate ori mergeam la parintii lui ne certam desi acasa ne intelegeam extraordinar de bin. Cand ne certam, imi cerea inapoi cadourile pe care mi le oferise.
Dupa un an ne-am casatorit si la 3 luni de la casatorie am ramas insarcinata venind apoi cel mai frumos copil din lume. Un copil gingas, plapand si foarte inteligent, un copil ce nu merita una ca asta. Insarcinata in 6 luni mi-a bagat mana in gat zicandu-mi sa nu-i mai supar mama. La aproape 2 ani ai copilului m-a tras de par si mi-a dat un pumn in stomac de fata cu baietelul, ca la 4ani si 6 luni ai copilului sa primesc un pumn in gura si sa raman si fara dinti.
Ajunsese sa ma jigneasca in fata cunostintelor iar pe strada nu se mai abtinea chiar si de fata cu copilul eram jignita si umilita. Si ma intreb acum, oare cand m-a iubit pe mine acest om? Aveam atatea idealuri impreuna, ne cladisem atatea vise si speranta in mai bine… Sau poate ca doar eu gandeam la noi.
Cert este ca nu-l urasc si nici nu cred ca-l voi putea uri vreodata, insa de un lucru sunt sigura: nu am sa-i uit figura plina de dispret si ura atunci cand ma lovea. Dupa cele intamplate, acum am inteles cum este «sa te imbeti cu apa rece.»