Viata bate filmul

Ai omorat in mine tot ce era mai frumos, mai curat, mai sincer. Dar desi e o moarte a fiintei mele, mi-o asum ca pe o renastere. Orice initiere este o moarte, iar orice moarte, poate echivala cu o initiere. Experienta cu tine m-a marcat profund si definitiv. Nu credeam ca va fi asa, caci nu mi-ai oferit decat cateva clipe de iubire, in care nu ai reusit sa ramai niciodata… Esti acelasi las de acum 28 de ani. Te voi inchide in sufletul meu si sunt convinsa ca acolo vei ramane pentru totdeauna. Caci mi-e clar, dupa ce am trecut peste tot… te voi pastra in cel mai ascuns si intunecat colt al sufletului meu. Sunt trista, dar ma simt deosebita fiindca sunt un om care a inteles ce inseamna cunoasterea prin iubire… si chiar daca m-am umilit in fata ta… am facut-o in numele iubirii… Iti spuneam de multe ori ca in dragoste si razboi… orice este posibil. Mi-am pus sufletul pe masa in fata ta si am convingerea ca din clipa in care mi-ai reiesit in cale, sensul meu s-a schimbat. Ma doare ca putea sa fie altceva, indiferent de bariere… daca si tu ai fi inteles… Nu mai stiu ce vreau, dar incerc sa nu ma mint singura. Nu mai gasesc sens, caci vroiam sa fiu exact opusul la ceea ce tu vroiai sa fiu… deci nicidecum amanta ta… amanta pe viata asa cum vroiai tu… Dar imi amintesc ca tie nu-ti mai pasa si atunci imi e teama sa nu ratez din nou ce poate fi bun in viata mea. Sisele mele. Imi promit ca vineri e ultima noapte pe care o petrec gandindu-ma la tine. O noapte in care as vrea ca visele sa nu se mai sfirseasca, o noapte din care sa nu ma mai trezesc, o noapte in care sa nu ma gindesc ca va veni si o dimineata in care visul se va sfirsi si eu voi ramine ca Cenusareasa fara print, fara caleasca, fara vis. O noapte fara cuvinte, doar cu priviri, doar cu suflete. Iar sambata… in prima zi a anului… imi i-au ramas bun pentru totdeauna. Toata iubirea care ti-am purtat-o mi-e teama sa nu se transforme in ura… si sa fie la fel de intensa!!! Probabil ca voi uri ceea ce nu pot sa am… Vreau sa fiu puternica pentru mine. Tu mi-ai demonstrat acum ca nu meriti. Ai calcat in picioare si ceea ce trebuia sa ramana neatins – respectul. Si am sa fiu puternica pentru ca deja nu mai am ce pierde. Am pierdut totul si e pacat ca nu m-ai lasat sa-ti arat ce simteam pentru tine. Ce vroiam sa-ti arat doar tie, tie dragostea mea. Niciodata sa nu iti bati joc de sentimentele nimanui! Si stii de ce?? Pentru ca roata se intoarce. Daca nu vrei sa intri in hora nu intra… Daca stii ca nu ai sentimente fata de cineva, nu te juca cu ele. Candva iti va veni randul si tie, apoi sa nu te intrebi de ce nu ai noroc. Daca esti corect, fii pentru tine, nu astepta ca altul sa fie in locul tau. Dar nu cred ca tu vei fi corect. Vei ramane in continuare sa joci un rol meschin. Te vei minti in continuare pe tine si pe cei din jur. Voi inchide cu mii de lacate usa unde pastram cele mai nobile sentimente. Acum sunt murdara. Tu stii ce vreau sa spun, dar mai rece si mai puternica, prin fiecare clipa de durere. Cand simti ca viata iti fura incet, incet totul si tu simti ca nu mai ai puterea sa faci nimic, ce mai ramane? Incerci sa-ti gasesti alinarea in ceva sau in cineva, dar ce te faci atunci cind si acel cineva te dezamageste? Unde sa mai gasesti puterea sa mai continui? In cine sa mai crezi? Te uiti in urma si te intrebi daca se merita sa o iei din nou de la capat. Daca mai gasesti in tine puterea sa crezi ca viata mai poate fi frumoasa si darnica cu tine. Iubirea e singura forta care ne face sa zambim, care ne da puterea sa mai credem in ceva. Asa ca voi accepta din nou iubirea in viata mea cu tot ce implica ea: pasiune, placere, zambete chiar si durere. Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut. Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea… nu e suficient. Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret. Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, sa nu iasa asa cum sperai. Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact atunci. Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur… iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt… Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie… nu mai are nici un sens… Dar din pacate, se invata doar cu timpul. Si eu am invatat ca nu e suficient sa te daruiesti trup si suflet unei iubiri. Din pacate in iubire e nevoie de doua persoane. Si evident ca tu nu m-ai iubit suficient incat sa o luam iarasi de la capat impreuna. Gabi te-am iubit enorm. Clipa de clipa mi-am strigat iubirea pe unde si cum puteam. Am luptat si murdar sa te am. Acum totul s-a prabusit, te pierd a doua oara in viata si de data asta e mult mai dureros. Regret ca ai ales sa te rupi definitiv de mine, sa renunti si la prietenia mea, desi eu aveam nevoie de iubirea ta. Acum am si raspunsul la intrebarea: oare ce e mai greu in viata asta? decizia de a renunta sau puterea de a continua? Evident ca decizia de a renunta! Si eu renunt. Ai ales cu mintea. Ii poti privi pe cei apropiati tie in ochi. Dar peste ani te vei uita in viata ta, vei vrea sa te uiti si in inima ta… dar nu vei reusi. Da-mi Doamne puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba. Curajul de a schimba ceea ce imi sta in putere si intelepciunea de a face diferenta dintre ele.