10 fenomene psihologice pe care probabil nu le știai

Studierea comportamentului și proceselor mentale umane ne-a arătat, de-a lungul anilor că foarte mulți dintre noi se confruntă cu anumite fenomene psihologice, dar pe care tindem să le ignorăm sau să le definim ca fiind doar o trăsătura ce ține de personalitate. Însă, există multe fenomene psihologice interesante și complexe care au fost descoperite și studiate de cercetătorii din domeniu și care ne pot afecta în viața noastră de zi cu zi.

Iată 10 dintre aceste fenomene cărora ar trebui să le acordăm atenție:

Disonanța cognitivă

Acest fenomen psihologic este unul dintre cele mai importante și mai studiate, și se referă la starea de disconfort sau tensiune emoțională care apare atunci când o persoană se confruntă cu două sau mai multe idei, credințe sau comportamente care sunt incompatibile sau contradictorii între ele. Disonanța cognitivă poate apărea în situații precum:

• Când o persoană are o atitudine negativă față de un obiect, dar acționează într-un mod care contrazice această atitudine (de exemplu, fumează, deși crede că fumatul este dăunător sănătății).
• Când o persoană are două sau mai multe credințe care sunt incompatibile între ele (de exemplu, crede în libertatea de expresie, dar este de acord cu cenzurarea unor discursuri considerate ofensatoare).
• Când o persoană trebuie să ia o decizie importantă, dar nu are suficiente informații sau experiență pentru a face această alegere cu încredere.

Pentru a reduce disonanța cognitivă, o persoană poate alege să schimbe una dintre ideile sau comportamentele incompatibile, să găsească o justificare sau o scuză pentru acestea sau să evite să se confrunte cu situația care generează disonanță cognitivă.

Efectul de Halo

Acest efect este un fenomen psihologic care se referă la tendința oamenilor de a evalua o persoană sau o situație pe baza unei caracteristici puternice, precum ar fi aspectul fizic sau personalitatea, în loc să ia în considerare toate caracteristicile individului sau situației. De exemplu, dacă o persoană are un aspect fizic atractiv, poate fi considerată inteligentă sau amabilă, chiar dacă nu există dovezi care să susțină aceste afirmații. Același lucru se poate întâmpla și în caz invers: dacă o persoană are o caracteristică negativă puternică, precum ar fi lipsa de igienă, aceasta poate fi evaluată ca având și alte caracteristici negative, precum ar fi lipsa de inteligență sau de bun simț.

Efectul Pygmalion

Acest efect este un fenomen psihologic care arată că așteptările pe care le avem față de cineva pot influența comportamentul și performanța acelei persoane. Acest efect se bazează pe ideea că percepția noastră despre cineva poate deveni o profeție autoîmplinită. De exemplu, dacă ne așteptăm ca cineva să fie inteligent, vom fi mai predispuși să observăm și să recunoaștem comportamente inteligente și performanțe bune în ceea ce privește sarcinile specifice.

Efectul Dunning-Kruger

Acest efect este un fenomen psihologic care se referă la tendința oamenilor de a supraestima propriile abilități și competențe, în special în situațiile în care aceștia au cunoștințe reduse într-un domeniu sau nu posedă o experiență suficientă pentru a evalua corect propriile lor performanțe. Cu alte cuvinte, oamenii care nu sunt foarte buni într-un anumit domeniu au tendința de a crede că sunt mai buni decât sunt în realitate.

Efectul de recență

Efectul de recență este un fenomen psihologic care se referă la tendința oamenilor de a-și aminti mai bine lucrurile care au avut loc recent decât cele care au avut loc mai demult. Acest efect a fost descoperit și studiat în detaliu de către psihologi și cercetători în domeniul memoriei, care au constatat că amintirile noastre sunt influențate de momentul în care au avut loc evenimentele.

Efectul de primă impresie 

Efectul de primă impresie este un fenomen psihologic care se referă la tendința oamenilor de a-și forma o părere despre cineva pe baza primei lor întâlniri și de a-și menține această părere chiar și în fața altor dovezi care contrazic această primă impresie. Această tendință este cauzată de faptul că primele impresii sunt puternic ancorate în mintea noastră și sunt greu de schimbat, chiar și în fața altor informații care ar putea să ne schimbe perspectiva.

Există mai multe explicații pentru efectul de primă impresie. Una dintre acestea este faptul că primele impresii sunt adesea bazate pe trăsături vizuale, precum ar fi aspectul fizic sau gesturile, care sunt ușor de observat și de procesat de către creier. De asemenea, primele impresii pot fi influențate de starea noastră emoțională sau de experiențele anterioare, ceea ce poate duce la formarea unor stereotipuri sau prejudecăți.

Efectul de ancorare 

Acest efect este un fenomen psihologic prin care oamenii sunt influențați de o valoare sau cifră furnizată anterior în procesul de luare a deciziilor. Această valoare sau cifră furnizată anterior poate fi o estimare, o prețuire sau o evaluare, care poate influența în mod subconștient judecată ulterioară a unei probleme sau situații.

De exemplu, să presupunem că un magazin are o reducere de 50% la un anumit produs, iar prețul de vânzare este 100 de lei. Dacă acest preț este prezentat ca fiind o reducere de la prețul inițial de 200 de lei, oamenii pot fi influențați de această cifră și pot considera că prețul de 100 de lei este un preț bun. Pe de altă parte, dacă prețul inițial nu este prezentat, oamenii ar putea considera prețul de 100 de lei ca fiind scump, fără o reducere semnificativă.

Efectul de confirmare

Acest fenomen psihologic se mai numește și confirmarea cognitivă. Este o tendință comună printre oameni de a căuta informații care susțin ceea ce deja cred și de a ignora informațiile care contrazic aceste credințe. Deși poate părea că acest comportament ar putea fi util pentru a proteja propriile opinii, acesta poate duce la îngustarea perspectivelor și la ignorarea altor posibilități.

Un exemplu comun al confirmării cognitive este cel al alegerii unui partid politic. Dacă cineva este un susținător al unui anumit partid, acesta va căuta informații care susțin această alegere și va ignora informațiile care contrazic aceste opinii. De exemplu, poate citi doar știri care susțin poziția partidului său preferat și poate ignora știrile care arată pozițiile opuse.

Efectul de halo invers 

Acest fenomen este opusul efectului de halo. În loc să se concentreze pe o trăsătură puternică pozitivă, precum ar fi în cazul efectului de halo, acesta se referă la tendința de a evalua o persoană sau o situație pe baza unui aspect negativ puternic, în loc să se ia în considerare toate caracteristicile individului sau situației.

Acest efect poate fi observat în diverse situații, orecum ar fi evaluarea unei persoane care a comis o greșeală în trecut sau evaluarea unui produs care a avut o problemă în trecut.