Antreneaza-te impotriva stresului

Incriminam stresul, ne plangem de efectele lui negative si cautam o solutie impotriva lui. Dar el ne permite si sa dam ce e mai bun in noi. Pentru a profita insa de partea buna, trebuie sa invatam sa nu-l mai consideram neaparat un lucru rau.

Cum se naste un diamant? Din incrancenarea naturii – e nevoie de o presiune uriasa si de o temperatura de o mie de grade pentru a obtine un diamant. O mie de grade! Mai putin e insuficient, iar la peste 1.200 de gra­de carbonul care ar putea deveni diamant se transforma in scrum. In viata, este la fel. Presiunea este cea care ne permite sa ne depasim pe noi insine, sa dam mai mult din noi, sa extragem diamantul din interiorul nostru. Un sportiv depaseste un record, un student reuseste la un examen greu, un muzician isi lasa creativitatea sa farmece publicul din sala…

Performantele se masoara diferit, stresul – la fel. Dar in toate aceste cazuri, o presiune insuficienta ar scadea nivelul motivatiei, si rezultatele ar fi mai putin bune. Iar prea multa presiune ar anula efortul anterior. Tot secretul e sa gasesti echilibrul necesar, iar pentru aceasta trebuie sa te cunosti suficient de bine. Dar care sa fie explicatia?

Psihologul Paul Morosanu explica: „Partea pozitiva a stresului este ca ne ajuta sa ne ridicam dimineata din pat. Poate suna a gluma, dar este o dorinta pozitiva, care ne motiveaza placut, exercita o presiune si ne poate duce la tulburari asociate stresului. Daca nu exista deloc stres, vegetam. Daca este prea mare, ne doboara. Intre ele este masura justa. Deci, cunoaste-ti masura!“.

Cunoastere si acceptare interioara

Inainte de anii ’50, cuvantul acesta, raspandit astazi in aproape toate limbile pamantului, avea alt inteles, unul strict medical. Abia in anii ’60 stresul a fost pus in evidenta de endocrinologul canadian Hans Seylie. Potrivit acestuia, stresul este „raspunsul organismului nostru la orice exigenta sau presiune exterioara“. De fapt, acesta este chiar principiul vietii: o alternanta de intrebari si raspunsuri intre exterior si interior, adica intre mediul in care traim, lucram si psihicul nostru.

Se stie foarte bine, de exemplu, ca un copil isi dezvolta capacitatile mentale si de adaptare propor­tional cu cantitatea de stimulari si informatii primite din afara. Prea multa exigenta ne transforma emo­tiile in „flacari“, care „ne ard“ facultatile mentale. Astazi, fiecare noua zi care incepe ne expune la mai multe situatii stresante decat putem controla. De fapt, tocmai capacitatea de a controla este problema, subliniaza Paul Moro­sanu adica, „managementul slab al stresului.

Viata moderna ne provoaca tot mai mult ÅŸi, exact in aceeasi masura, ne ofera resursele pentru a-i face fata. «Sa te intinzi cat iti este plapuma», se spune. In termeni psihologici, aceasta e o problema de cunoastere a limitelor si a resurselor proprii si de acceptare a lor. In realitate, nimeni nu este mai stresat decat accepta sa fie. Din acest punct de vedere, stresul (cu sora lui buna – epuizarea) poate fi abordat ca o problema de cu­noas­tere si acceptare interioara“.

Nimeni nu este mai stresat decat accepta sa fie

„Nu vei sti niciodata ce inseamna «destul» pana nu afli ce inseamna «peste masura«“, spunea scriitorul englez William Blake. Contextul general, cred unii psihologi, se agraveaza. In primul rand, pentru ca viata noastra devine din ce in ce mai complexa. Apoi, pentru ca suntem confruntati cu prea multe informatii. Apoi, pentru ca mediul nostru social devine din ce in ce mai sofisticat. Pentru a lupta impotriva acestei multiplicari in avalansa a obstacolelor, ai la dispozitie o singura metoda: actioneaza! Atunci cand posibilitatile de adaptare la realitate sunt depasite de situatie, iar strategiile tale de raspuns sunt ineficiente sau inexistente, apare, aproape inevitabil, „stresul rau“.