Batranetea, a doua sansa

Cum ne raportam la moarte?
Cred ca, odata cu apropierea „scadentei“, te reconciliezi cu ideea propriei disparitii. Parerea mea este ca frica de moarte este provocata de frica de suferinta. De accident sau de decadere fizica, lucruri ce nu sunt urmate de moarte. Daca fiecare ar sti ca va avea parte de o moarte rapida si nedureroasa, ea ar deveni subiect de gluma. Dar stim ca natura face ce vrea. Inaintand, suntem tot mai constienti de posibilitatea de a ne opri brusc. Moartea, agonia apropiatilor nostri ne fac sa ne gandim la propriul sfarsit. Este chiar natura tragicului.

Varsta inaintata, timpul seninatatii
„Batranetea e atat de lunga, incat nu ar trebui sa inceapa prea devreme“ M. Twain
Cercetarile au aratat, fara nici un dubiu, faptul ca foarte curand locuitorii din tarile dezvoltate ale acestei planete vor primi drept bonus 15 pana la 20 de ani de viata in plus. Si, o veste si mai buna, ne vom putea bucura de acest supliment de existenta in deplina sanatate si chiar intr-o forma excelenta. Avem motive sa declaram solemn: este o adevarata revolutie, una reala, care ne transforma in mod durabil corpul, comportamentul, felul de a gandi, dar care transforma totodata echilibrul societatii noastre, viitorul copiilor si pe cel al adolescentilor. O schimbare majora in istoria noastra, care ne priveste in mod direct pe toti, indiferent de varsta pe care o avem. Revolutia longe­vitatii la nivelul clasei mijlocii si bogate din Europa si America a inceput deja, fara ca noi sa o constientizam efectiv, de-a lungul acestor ultime decenii, prin adaosuri succesive un an in plus, apoi inca unul… Uimitoarele progrese ale stiintei si medicinei, ce au permis controlul asupra unor maladii pana de curand rebele, modificarile sensibile survenite in modul nostru de viata si in alimentatie, atentia sporita acordata mediului in care traim – toate aceste progrese, dificil de sesizat in ansamblul lor, au avut, ca prim efect, prelun­girea substantiala a sperantei noastre de viata. Studiile de specialitate demonstreaza faptul ca vom continua sa adunam cate 12 luni suplimentare la fiecare patru ani! Facand un calcul, ii putem privi cu alti ochi pe bebelusii care se nasc astazi: unul din doi va atinge suta de ani. Acestea sunt concluziile adunate in volumul „Longe­vita­tea: o viata in plus?“ aparut la editura Curtea Veche, Bucuresti, 2007. Autorii, Jo«l de Rosnay, J.L.S. Schreiber, François de Closets si Dominique Simonnet sunt, fiecare in parte, pesonalitati ale culturii franceze actuale si seniori inte­lepti. Volumul cuprin­de confe­siunile unor oameni care au invatat sa conserve bine corpul propriu dar si viata sociala si afectiunea celor din jur.

„Longevitatea e un fel de cursa de fond“, spune Jean Louis Servan Schreiber

Cum sa pastrezi  dorinta de a trai?
Batalia pare pierduta, dar merita sa o duci mai departe. De exemplu nu se mai pune problema sa invat acum limba chineza. Stiu ca vor fi colturi ale lumii unde nu voi mai ajunge. „Intrarea in longevitate” este marcata de asa-numitele renuntari succesive. Renuntam la proiecte din lipsa de timp sau de energie. Mereu suntem fortati sa ne restrangem campul de actiune si sa renuntam la unele dintre dorintele noastre. Si, in ciuda a toate, eu cred ca viata isi poate pastra savoarea. Cu conditia sa nu depui armele si sa lupti pentru ceea ce iti procura placere.

Cat timp esti tanar, crezi ca poti cuceri lumea. Vezi fericirea la tot pasul ca pe un scop in sine. Pe masura ce trece timpul, fiecare moment devine pretios. Ne situam ratiunile de a trai in prezent. Miniaturizam placerile pentru ca ele sa ne fie in continuare accesibile. De la bulimie trecem la degustare. Daca mi se spunea asta pe cand aveam 25 de ani as fi gasit totusi ca este oribil. Dar cred ca astazi sunt mai pregatit pentru micile placeri ale vietii. Cand voi fi foarte batran, daca o sa ma mai pot aseza la soare cu un bol de supa voi fi foarte fericit…

interviu de Laurence Lemoine
TRADUCERE SI ADAPTARE Iuliana Alexa

Poze Psychologies si Guliver
.