Ce este criza varstei mijlocii
Ce alte ganduri, comportamente au cei care o traverseaza?
La ambele sexe pot aparea unele schimbari bruste, neasteptate, de comportament precum: cautarea unui alt partener, de regula mai tanar si/sau mai atragator, a senzatiei de tinerete, renuntarea la jobul actual si cautarea unei alte directii profesionale, investitii neasteptate in noi posesiuni si renuntarea la unele vechi (schimbarea casei, masinii, garderobei etc.), preocuparea excesiva pentru propriul aspect, in raport cu situatia anterioara.
De unde vine dorinta de nou (alta casnicie, alta masina) si de ce?
Nevoia de noutate, diversitate si stimulare este o nevoie legitima a oricarei persoane. Ea se afla intr-un permanent dialog cu nevoia de siguranta, certitudine, stabilitate. In momentele de incercare, acest dialog intre nevoi capata accente grave si poate degenera in cearta violenta. E nevoie de maturitate pentru a media cearta dintre propriile nevoi. Cand un om schimba rapid multe lucruri in registrul lui „a avea” este, pentru mine, un semn al dificultatilor din zona lui „a fi” si „a face”. Altfel spus, desi normale pana la un punct, este vorba despre incercari exterioare de a suplini lipsa de directie, de sens si de crestere interioara.
Exista un eveniment care determina criza? „Vine“ ea natural?
Schimbarile vin natural si normal in viata fiecarei persoane. Modul in care le traim, constructiv sau distructiv, este cel care conteaza. Putem spune ca o criza este determinata mai degraba de conceptia noastra si de reactia la evenimente.
Cele mai importante provocari ale anotimpului de mijloc al vietii, care pot sau nu sa conduca la crize, sunt confruntarea cu inaintarea in varsta si cu perspectiva mortii, gestionarea insatisfactiilor si regretelor legate de propria viata, visurile nerealizate, pierderea sensului directiei dupa ce au atins cateva dintre scopurile propuse. Mai intervine reevaluarea nevoilor, convingerilor si valorilor care i-au ghidat pana atunci si reconsiderarea aspectelor personalitatii si vietii pe care le-au refuzat sau ignorat. As adauga si (re)deschiderea catre dimensiunea de spiritualitate si sens a vietii.
Faptul ca se prefigureaza batranetea este, oare, in centrul acestei crize?
Incercarile varstei mijlocii sunt determinate de un complex de factori centrati in jurul inaintarii in varsta, cuprinzand regrete, frustrari si insatisfactii legate de munca si cariera, de relatia actuala. Mai avem parte si de suprasolicitare sau protest in fata responsabilitatilor vietii. Mai trebuie sa acceptam si maturizarea copiilor si emanciparea lor. Ne confruntam cu imbatranirea, suferintele si moartea parintilor, schimbarile biologice asociate cu inaintarea in varsta, precum si cu perspectiva batranetii si a mortii.
Dar eu cred ca, atunci cand cineva traieste aceste incercari ca pe o criza, in esenta este vorba despre nepregatire si dificultatea de a accepta viata in intregime. Este vorba despre utopia de a dori sa traiesti doar „selectiuni” din viata. Multi oameni se trezesc descoperiti pentru ca uita adesea de sine, se feresc sa se gandeasca din timp la posibilele incercari si nu se cladesc la timp pe dinauntru. Fac asta din cauza ignorantei si a unei educatii si culturi care esueaza in a-i pregati pentru viata. Si factorii biologici joaca un rol important, prin modificarile hormonale sau declinul functional etc. Dar lipsa de pregatire, de discernamant si aparenta lipsa de solutii de a face fata sunt cele care „dau” criza.
Cine poarta vina? Exaltarea tineretii in media poate avea vreun rol in declansarea crizei?
Foarte adevarat. Media este, si ea, responsabila de nepregatirea si vulnerabilitaea omului in fata schimbarilor obisnuite ale vietii, alaturi de familie si educatie. Contribuie la aceasta situatie atat exaltarea tineretii, cat si accentul pe senzational, catastrofic si promovarea unor modele inconsistente de succes personal. Primul responsabil este, in opinia mea, familia.
Nu e vorba aici de vinovatie – ce parinte a absolvit o scoala a parintilor? Fiecare familie cauta sa il pregateasca pe copil pentru viata atat cat se pricepe si, cu toata bunavointa, transmite si lucruri de folos, si balast nefolositor sau nociv. Cunosc multe cupluri care cauta sa se educe pentru a deveni parinti mai buni. Este de apreciat. Educatia ar putea mult daca ar asculta mai atent la ceea ce psihologia are de spus. O educatie orientata catre pregatirea pentru viata, mai mult decat spre performanta academica, ar asigura un nivel de implinire si sanatate mai bun pentru viitorii oameni maturi.
Unele persoane de 450-55 de ani spun ca acum sunt cele mai bune momente (copiii au plecat, sunt liberi, realizati financiar). Sa fi fost ei oare „iertati“?
Stim deja ca doar un procent mic din populatie experimenteaza „criza”. Persoanele la care ne referim si care sunt mai multe decat ne inchipuim merita toata aprecierea. Pentru ca isi amintesc de ele insele si fac efortul de a trai fericite. Ele nu au fost „ocolite” si nici „iertate” cu marinimie de faimoasa criza, doar au cautat si au gasit resurse si solutii si le-au pus sa lucreze in favoarea lor. Ele stiu ca fericirea nu e ceva care ti se intampla, ci este un muschi pe care, daca nu-l folosesti, se atrofiaza.
Cum poate fi criza depasita cu succes?
Cel mai bun mod de a depasi o criza este sa o previi. Salut efortul revistei „Psychologies” de a clarifica acest subiect, intrucat consider ca oamenii au multe resurse si de ei tine ca incercarea prin care trec sa fie o crestere sau o criza.
Fireste ca, odata ce constati ca te afli intr-o criza, cel mai intelept lucru este sa cauti solutii de a iesi din ea. Iar daca cele pe care le-ai gasit nu par a da rezultat, merita sa cauti ajutor si sprijin. Putem transforma o potentiala criza intr-un real succes daca ne intarim rezilienta – capacitatea de a iesi mai maturi si mai puternici din incercarile si adeversitatile vietii. Ca profesionist, antrenez oamenii sa isi dezvolte rezilienta. Am oferit la inceputul acestui articol sapte dintre cele mai importante sugestii pe care le ofer celor care imi solicita serviciile. Sper sa fie de folos.
Idei cheie
- Ia in calcul ceea ce refuzi, renegi sau tinzi sa ignori in viata si la propria persoana!
- Accepta viata asa cum este! Accepta-ti varsta si impermanenta!
- Traieste o viata cu sens in prezent si priveste in perspectiva!
- Viata ti-a oferit resursele de care ai nevoie, trebuie doar sa gasesti drumul spre ele.
- Decide „sa faci fata”, nu „sa intorci spatele” problemelor. Gaseste maniere active de a le face fata!
- Fii sincer cu tine insuti. Asculta-ti sufletul in prezent, nu mai tarziu, cand ajunge sa strige la tine!
- Invata ca a cere si a primi ajutor este un act de curaj si o punte spre a-l da mai departe!
A consemnat Iuliana Alexa
Foto: GULIVER .
