Bunavointa este o slabiciune?
NICIUN VIITOR FARA EA
Prima data, un zambet, un gest, apoi un compliment, un ajutor pentru cineva care are nevoie de ajutor, apoi – de ce nu? – inceputul unei conversatii, descoperirea celuilalt si descoperirea sinelui propriu.
Bunavointa combate ignoranta, disipeaza frica si neincrederea. Ceea ce nu e fara pericol… caci ne leaga unii de altii, creeaza intimitatea pe care o cautam si o evitam in acelasi timp.
Ea ne face sa ne asumam un risc triplu, dupa spusele lui Serge Tisseron: „Pot sa ma simt invadat de emotiile celuilalt; pot sa ma tem ca accesul la emotiile mele ii permite sa ma manipuleze sau imi pot pierde independenta daca ma deschid catre ceilalti“.
Independenta pe care o cautam de la primii pasi si o pierdem la batranete. De ce, intre aceste doua extremitati ale vietii, cand depindem de bunavointa celorlalti, nu am oferi-o la randul nostru?
„Intr-o lume moderna, a competitiei, unde domina raporturi de forta si infruntari intre grupuri, bunavointa nu pare un echipament de supravietuire prea nimerit“, spune filozoful Michel Lacroix.
„Exact asta ne poate salva de la barbarie. Indispensabila armoniei sociale, este momentul cel mai nimerit sa restauram bunavointa, daca vrem sa pastram ecosistemul nostru relational, fara ea nu avem viitor.“
Pentru ca ea este ceea ce ne uneste, dincolo de raporturile familiale sau de interese, dar si pentru ca fericirea noastra este inextricabil legata de a celorlalti.
Si pentru ca viata fara bunavointa este, pur si simplu, insuportabila. „Lipsa de respect, dispretul, agresivitatea, toate astea ne plonjeaza intr-un razboi social care ne epuizeaza si ne face sa suferim“, regreta filozoful.
In timp ce „bucuria, confortul si caldura bunavointei nu au trimis niciodata oamenii la terapie“, remarca si Frédéric Fanget.
Dispozitia pozitiva de a vedea partea buna a cuiva nu este deloc obligatorie. Pot sa fiu gentil, dar pot sa imi arat si coltii cand sunt agresat.
Este putin costisitoare in termeni de energie si timp, este si o virtute eficace, care se cultiva si se transmite simplu si cu usurinta.
Este suficient sa beneficiez de bunavointa cuiva ca sa imi dea chef sa fiu la fel si eu. Ea produce buna dispozitie, legaturi sociale si face, intr-o secunda, viata mai dulce.
„Fara sa faca din noi Mesia sau eroi, ea are puterea de a ne ridica putin, de a ne innobila cu un minim de efort“, observa Emmanuel Jaffelin.
Contrar intelepciunii filozofilor din Antichitate, care asociau intelepciunea sau sfintenia cu sacrificiul, bunavointa este o minimorala, putin solicitanta.
Inaltime omeneasca la indemana oricui. Un eroism in gesturi mici si efecte mari.
Editare de Violeta Rusu
