Ce fel de greseli de gandire facem

Fratiile din filmele americane

Da, acele grupuri de studenti numite Alpha, Beta – grupuri de studenti mai mari care ii initiaza pe boboci dupa ritualuri bizare, cel mai adesea dure si dureroase. Daca intri intr-un astfel de grup, esti, botezat, initiat si e foarte probabil sa fii fidel fratilor, ba chiar sa faci gesturi extreme pentru ei.

Asta, pentru ca, odata ce depunem eforturi mari pentru ceva, bani sau timp, vom fi foarte implicati si dedicati acelei cauze. Si cu cat efortul e mai mare, banii mai multi si timpul mai indelungat, cu atat vom fi mai putin dispusi sa renuntam.

Este o eroare clasica mai bine cunoscuta de catre economisti, care vad adesea oameni de afaceri ce stau si alimenteaza cu noi si noi sume de bani sau timp afaceri perdante: eroarea costurilor pierdute. Morala? Cand lucrurile se degradeaza, pierzi bani, timp si energie, las-o balta!

E valabil si intr-o relatie care nu mai merge. Nu pierde resurse incercand sa salvezi ceva care se duce pe apa Sambetei – nu vei face decat sa pierzi si mai multi bani, energie, timp.

Vedem numai ceea ce vrem sa vedem

Daca esti credincios crestin, vei gasi confirmari ale vointei lui Dumnezeu in mai toate intamplarile vietii proprii. Daca esti musulman, la fel, si daca esti buddhist, vei gasi ceva care sa confirme vreo idee draga tie. Asta, pentru ca suferim toti de „bias-ul confirmarii“.

Adica vedem ceea ce vrem sa vedem. Ba chiar cautam si selectam din realitate informatiile care ne confirma prejudecatile. In 2009, un studiu al Universitatii din Ohio a constatat ca petrecem cu 36% mai mult timp citind ceva care ne confirma opiniile.

Daca dam peste o informatie care ne contrazice ceea ce stim, o lasam deoparte, contrariati si iritati. Asta nu este deloc o veste buna. Ganditi-va ce inseamna asta pentru credinciosii radicali. In vecii vecilor nu vor fi dispusi sa asculte o opinie macar diferita (darmite care sa ii contrazica) si se vor adanci si mai mult in sistemul lor de gandire.

Autoritatea

Daca avem de luat o decizie importanta si nu stim cum sa facem, foarte adesea recurgem la figurile de autoritate sau, pur si simplu, ne supunem lor. Oamenii sunt, la fel ca si primatele, supuse unui ins dominant.

Nici asta nu este o veste buna. In lumea complexa de azi, este bine sa ai spirit critic si inteligenta treaza. Formele de control si de manipulare sunt mai diverse decat oricand in istorie.

Efectul de halou

Va place de Dan Puric? Mie, nu, cel putin nu in calitate de ganditor sau de „intelectual public“. Calitatea sa indiscutabila este cea de actor. Dar oamenii tind sa fie vulnerabili in fata „efectului de halou“. Adica o calitate puternica a cuiva ne face sa vedem la acel om si alte calitati.

Charisma personala e altceva decat inteligenta si calitatea reflectiilor… Cum sa ne pazim de aceasta capcana cognitiva? Amintindu-ne de ceea ce spunea sociologul francez Pierre Bourdieu: singurele criterii corecte sunt cele ale celor din aceeasi breasla.

Cu alte cuvinte, un actor e bun, daca alti actori spun despre el ca e bun. Un ganditor e bun, daca alti ganditori spun despre el ca produce idei originale si de calitate. Acest principiu sta la baza selectiei academice: peer review.

Nu multimea e cea care certifica anumite calitati, ci specialistii, cei din acelasi domeniu. Efectul de halou ne poate face sa vedem profeti acolo unde nu exista. Vestea buna este ca, devenind cat de cat constienti de aceste greseli, le mai putem evita din cand in cand…