Ce înseamnă și cât de importantă este acceptarea de sine
Ai avut vreodata momente în viaţă în care te-ai facut tu însăţi knock-out? În care ţi-ai adresat un potop de reproşuri? Oare ce înseamnă acceptarea de sine și ce rol joacă în viața noastră?
Citește și:
De ce este importantă capacitatea de adaptare și cum o putem cultiva
Crezi că ai un tipar autodistructiv? Cum se formează și cum îl poți corecta
E important să faci diferenţa între persoană şi comportament. Dacă te-ai comportat urât la un moment dat, dacă ai făcut greşeli, nu înseamnă ca eşti o persoană rea.
În momentul în care conştientizezi greşeala poţi învăţa din ea şi poţi acţiona diferit, astfel încât să nu o mai repeţi pe viitor. Tu, cea care poate azi te-ai comportat urât, poate ieri ai ajutat pe cineva şi de-a lungul timpului ai adus de multe ori bucurie în sufletul celor din jur.
Să te accepţi pentru ceea ce eşti înseamnă să conştientizezi faptul că eşti valoroasă prin simplul fapt că exişti.
Acest lucru nu înseamnă însă să te complaci într-o situaţie călduţă, fără a face nimic pentru dezvoltarea ta, să te ascunzi în spatele unui paravan de tipul „Asta mi-a fost dat!”.
Acceptarea este de fapt punctul din care poţi începe schimbarea, din care îţi dai voie să-ţi valorifici potenţialul.
Neacceptându-te nu faci altceva decât să te învârţi într-un cerc vicios: al autovalidării în ipostaze negative, al regretelor, al vinovăţiei toxice.
Neacceptarea îşi poate avea originile în tiparele pe care ni le-au construit părinţii, într-un Eu ideal pe care ni l-am creat sau poate în încercarea de a ne încadra în unele tipare înalt valorizate de către societate.
Indiferent unde s-ar situa însă rădăcinile acesteia, neacceptarea propriei persoane reprezintă de fapt un blocaj, un obstacol în calea creşterii la nivel personal.
Aşadar, autoacceptarea este o dovadă de maturitate emoţională şi este esenţială pentru a merge apoi cu seninătate şi deschidere pe drumul dezvoltării personale.
În cazul în care ai traversat momente dificile, experienţe dureroase, poţi schimba perspectiva: de la a refuza să te accepţi la a te vedea în postura persoanei puternice care a ajuns până în acest punct. Ia-ţi un răgaz şi vezi ce ai învăţat din fiecare experienţă şi ce resurse te-au ajutat să depăşeşti acea situaţie dificilă.
Să te accepţi pentru ceea ce eşti înseamnă şi să te vezi ca un tot unitar – ca o persoană cu umbre şi lumini, cu puncte forte şi puncte slabe.
Să te accepţi înseamnă să te priveşti ca existând de-a lungul unui continuum. Pornind de la copilărie, adolescenţă şi ajungând până la maturitate, până la prezentul în care te afli.
Să priveşti către tine cu încredere şi compasiune şi, în acelaşi timp, să fii dispusă să-ţi valorifici la maxim potenţialul.
Şi poate pentru a te accepta cu mai mare uşurinţă e util să te gândeşti la Yin şi Yang, sau să răspunzi la întrebări de genul: Dacă nu am cunoaşte tristeţea, oare am şti cu adevărat ce înseamnă bucuria? Sau poate să te gândeşti la multe din polarităţile care există în jurul nostru: curaj-laşitate, repede-încet, cald-rece, sus-jos etc.
De Daniela Stanciu, psihoterapeut cognitiv-comportamental, competenţe în terapia sistemică: cuplu, copil, familie
Tel.: 0745.089.985
www.aventuradezvoltarii.com
Foto: shutterstock.com
