Ce probleme mai au bărbații astăzi?
Feminismul a câștigat niște lupte și a pierdut altele. Cert e că relațiile dintre sexe s-au modificat. În ce fel? Cum s-a schimbat lumea noastră socială? Și cu ce se mai confruntă bărbații?
Chiar așa, ce îi mai mobiliează și ce îi demobilizează pe ei, pe bărbați? Ce anume din lumea complicată a relațiilor de azi îi face să se descurajeze și ce anume le dă aripi?
Să recunoaștem: noi, femeile, am câștigat mult teren odată cu victoriile feminismului, dar acum am dori să-l dăm înapoi cumva.
Citește și:
Cum să înțelegi femeile și bărbații?
Ne pare rău că am pierdut privilegiul de a fi inspirația unui artist, pentru că, între timp, suntem foarte pragmatice și destul de agresive, și asta nu prea inspiră niciun artist…
Ne pare rău că nu mai are cine să ne dedice poeme, să ne facă să ne simțim ca niște regine, pentru că în ultimele decade am făcut tot ce ne-a stat în putință să ne luăm singure acest statut de regine.
Suntem capabile să ne întreținem singure, uneori avem un copil sau doi de care ne ocupăm. Această capacitate este un câștig, pentru că mereu independența e un câștig, dar alteori obosim.
Am vrea să ne păstrăm independența căpătată, dar am vrea și să ne simțim femei. Ce înseamnă asta? Înseamnă că vrem să intrăm din nou în rolul nostru tradițional de gen feminin, să simțim că ne putem relaxa și că un bărbat are grijă de noi atunci când suntem depășite de situație.
Nu-i așa? Vrem un soț și un tată pentru copii, care să fie model de masculinitate și de responsabilitate pentru ei. Nu vrem să ne lase singure, să fugă de aceste responsabilități.
Nu vrem să creadă că feminismul înseamnă că am devenit niște amazoane competitive și că le luăm lor, bărbaților, toate privilegiile. Nu, nu asta vrem! Vrem libertate și egalitate, dar vrem să simțim că avem pe cine să ne bazăm când avem nevoie.
Rolurile tradiționale
Lumea noastră socială este mai înclinată către roluri tradiționale decât ne place să credem. Bărbații vor fi mereu mai competitivi decât femeile, mai agresivi și mai rezistenți la stres.
Sigur că sunt și femei cărora le place puterea și care sunt stimulate de statutul social, dar asta nu înseamnă că ele renunță vreodată la a fi femei.
Așadar, femeile ar vrea să le spună bărbaților derutați din ziua de azi că e foarte frumos să vezi cum un domn îi deschide portiera unei doamne și îi ține haina la plecarea din restaurant, că manierele nu se demodează niciodată și că ele nu sunt semne de sexism.
Cine plătește cina?
Așadar, bărbații se confruntă astăzi cu o confuzie legată de codurile sociale. Nu se știe prea bine cine ar trebui să plătească la restaurant cina, azi, în această epocă postfeministă. Răspunsul e foarte simplu: el.
Chiar dacă femeia poate să plătească singură orice, nu înseamnă că vrea să o și facă. A fi curtenitor nu înseamnă a fi misogin, dimpotrivă.
Dragi părinți, învățați-vă băieții să fie cavaleri și să le facă o frumoasă curte fetelor. În această lume prozaică, manierele și atenția sunt un semn de seninătate și de frumusețe.
Să nu creștem viitori bărbați cu daddy issues
Bărbații se mai confruntă și cu o criză a paternității. Odinioară, bărbatul era cel care aducea banii acasă, mângâia copiii pe creștet, dar femeia era cea care își asuma rolul educării acestora.
Azi, cel puțin în lumea noastră europeană și occidentală, aceste roluri de educatori sunt tot mai frecvent asumate de tați. Și asta e foarte bine, numai că ei nu știu încă până unde se întinde autoritatea lor.
Sunt cămine în care acest rol al tatălui de a educa copiii este fictiv. Tot mama își impune viziunea, punctul de vedere. Sunt părinți care ar trebui să se pună de acord cu privire la ceea ce le spun copiilor.
Și femei care ar trebui să le lase taților locul cuvenit, fie că în familie sunt băieți sau fete. Tatăl este foarte important în sănătatea psihologică și socială a copiilor, însă deseori nici el nu înțelege ce rol are.
De la reglajul fin al relațiilor dintre sexe (fetele vor alege un partener care să semene cu tatăl lor, dacă tatăl lor a fost un model bun), până la stimularea intelectuală (teme făcute împreună, vizite la muzee sau în natură, etc.), tatăl este crucial în înțelegerea pe care copilul o capătă asupra lumii sale.
Sean Connery sau…
Bărbații se mai confruntă cu provocări legate de stil. Trăim o epocă în care moda e foarte creativă și cam unisex. Cele mai creative case de modă se joacă cu imaginea de macho tradițional și o deconstruiește, făcând-o să fie ori caricaturală, ori de-a dreptul efeminată.
Dar stilul masculin este mai rigid decât cel feminin. Dacă veți întreba femeile cum preferă să vadă un bărbat îmbrăcat, ele vă vor spune că preferă cel mai clasic stil masculin. Ele îl vor pe Sean Connery, nu pe Justin Bieber.
Bărbații nu vor da greș niciodată dacă vor opta pentru clasic și vor lăsa moda să fie exact ceea ce este: doar o modă.
În vreme ce, pentru femei, moda este mai generoasă și le permite să se exprime în feminitatea lor de la o epocă la alta la fel de… feminin.
Pentru ca un bărbat să fie numit „elegant“, stilul clasic este cea mai bună opțiune, alături de o anumită sobrietate… relaxată.
Profesional, e tot mai greu
În general, și pentru bărbați, și pentru femei e greu pe piața muncii. Dar azi, mai mult ca oricând, trebuie să fii mobil, să fii atent la oportunitățile din mediul profesional.
Duse sunt vremurile când intrai undeva să muncești la 24 de ani și ieșeai la pensie tot de acolo. Azi, schimbarea e norma. Adaptabilitatea trebuie să fie regula, oamenii trebuie să învețe să fie mobili geografic și intelectual.
Și nu vorbim aici de profesioniștii din IT. Și dacă ești profesor de matematică la o școală generală din Roman, trebuie să știi cum se predă matematica la Khan Academy, ca să poți împrumuta metode moderne pentru elevii tăi.
Dar credem că pentru bărbați provocarea e mai intensă, pentru că, așa cum spuneam mai sus, rolurile de gen sunt mai degrabă înclinate spre tradițional.
Și o femeie care se va angaja, dar va avea și copii la un moment dat, dedicându-se creșterii acestora, va lăsa motoarele profesionale la o turație mai mică.
Să fim sinceri: nimeni nu le poate face pe toate și lumea noastră profesională de azi doar susține cu vorbe echilibrul dintre viața personală și cea profesională pentru femei.
Adevărul este că ele, cu puține excepții, pierd destul teren profesional atunci când au copii. Cel puțin în România.
