Chiar ne ajută gândirea pozitivă? Adevăruri despre cum să obții starea de bine
În ultimii ani a ajuns foarte la modă psihologia pozitivă, care promovează aşa-numitul wellbeing sau starea de bine fizic, psihic şi emoţional. Ea militează pentru educarea oamenilor spre o gândire pozitivă, ca o cale de obţinere a wellbeing. Mit sau adevăr?
Despicând firul, găsim că wellbeing are următoarele 11 caracteristici: emoţii pozitive frecvente şi puternice, emoţii negative rare şi de intensitate scăzută, sentimentul de viaţă plină de satisfacţii, autonomie sau a fi capabil să rezişti la presiunea socială, abilitatea de a schimba mediul din jur în funcţie de nevoile şi dorinţele proprii, dezvoltarea personală, relaţii pozitive, calde şi de încredere cu cei din jur, a fi împăcat cu tine aşa cum eşti, sentimentul că viaţa este plină de sens şi promite realizări importante, entuziasmul angajării în activităţi şi, în fine, sentimentul de progres, realizare personală şi competenţă.
Citește și:
Cum controlăm o gândire negativă
Gândirea pozitivă și efectele ei negative
Dar educaţia este oare suficientă pentru a-i face pe oameni fericiţi? Totul ţine doar de o reţetă care se poate învăţa? Într-un studiu realizat pe 150 de copii, cercetătorii de la Universitatea Columbia din Statele Unite dovedeau că aceia proveniţi din familii sărace aveau un limbaj mai slab dezvoltat.
În plus, mai prezentau şi probleme cu memoria de scurtă durată, memoria episodică (sau a evenimentelor), cu percepţia relaţiilor spaţiale şi cu atenţia susţinută.
S-ar zice că este normal, dat fiind că nu au avut parte de şcoală de calitate, de jocuri la fel de multe ca şi cei bogaţi şi, în general, de mai puţină atenţie din partea părinţilor şi a educatorilor.
Dar, mergând mai departe, cei de la Columbia au scanat creierul a 1.100 de copii şi au descoperit că cei proveniţi din familii sărace au mai puţină substanţă cenuşie în mai multe zone, precum cele implicate în limbaj, atenţie vizuală, memorie episodică şi autobiografică, ataşament şi reglarea emoţiilor.
Deci, sărăcia defavorizează modul în care se dezvoltă creierul şi nu doar limitează informaţia care îl populează. Nu cunosc studii care să arate modul în care gândirea pozitivă repară creierul copiilor săraci…
Şi apoi, dacă wellbeing nu este datorat unor lucruri „pozitive“, pe care le apreciem la oameni? Un studiu recent a identificat trăsăturile de personalitate care sunt cel mai semnificativ legate de wellbeing şi a constatat că sunt doar două: asertivitatea şi deschiderea spre creativitate.
Ce înseamnă ele? Asertivi sunt oamenii care sunt motivaţi să obţină un statut social ridicat, o poziţie de lider, sunt dominanţi şi provocatori.
De asemenea, tind să fie foarte independenţi şi să facă cel mai frecvent doar cum vor ei şi nu cum vor cei din jur. Iar oamenii cu deschidere spre creativitate apreciază esteticul, sunt predispuşi spre a visa cu ochii deschişi, spre imaginaţie, fantezie, curiozitate intelectuală şi creştere personală.
Deci, au mai multă parte de wellbeing oamenii dominanţi şi cei visători. În schimb, alte trăsături foarte apreciate, precum politeţea şi disciplina, nu sunt deloc asociate cu wellbeing.
Este interesant că, în ce priveşte tendinţa de a fi instabil emoţional, ea te ajută să ai parte de wellbeing dacă eşti impulsiv, dar nu şi dacă eşti anxios, temător.
În concluzie, au parte de wellbeing oamenii visători, care îşi caută dezvoltarea personală indiferent de ce zic cei din jurul lor, iau decizii impulsive şi încearcă să îşi impună mereu punctul de vedere. Aaa, şi provin din familii bogate. Ceilalți merg degeaba la cursuri de gândire pozitivă.
De Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe și aplicațiile sale în sănătate și afaceri. Site: http://dragos-cirneci.blogspot.ro/
Foto: Shutterstock.com
