Cine este perfect?
Toți avem niște reguli după care ne ghidăm în viață, reguli care se referă la cum ar trebui să fim, să gândim, cum să vorbim sau să ne comportăm.
Acestea ne definesc valorile noastre, ce admirăm și ce respingem la noi și la ceilalți.
Uneori aceste reguli lucrează împotriva noastră, sunt rigide sau au niște standarde foarte ridicate și ne produc suferință atunci când nu reușim să ne încadrăm în ele.
Când aceste reguli încurajează autocritica și perfecționismul, ele devin nocive pentru că nu sunt realiste, ne împiedică să fim umani (să admitem imperfecțiunea în viața noastră) și să ne dezvoltăm învățând din greșeli sau eșecuri.
Când suntem obsedați de perfecționism ajungem să facem o catastrofă din orice nereușită, ne condamnăm și de multe ori ne autopedepsim pentru că nu reușim să vedem în egală măsură și lucrurile bune pe care le-am făcut.
Nu-i de mirare că toată această atitudine discriminatorie orientată pe o atenție exclusivă asupra greșelilor, va duce la un dezechilibru emoțional care ne poate conduce treptat la anxietate și depresie.
Ai și tu reguli disfuncționale? de genul :
- Dacă am un eșec înseamnă că sunt un ratat
- Trebuie ca toată lumea să mă placă. Dacă nu se întâmplă asta, înseamnă că este ceva în neregulă cu mine
- Când nu am aprobarea tuturor înseamnă că munca mea este în zadar, mă simt nevaloros, inutil
- Înainte de a încerca ceva nou trebuie să am garanția că voi avea succes
- Dacă fac o greșeală trebuie să mă pedepsesc, nu admit să nu fiu admirat de ceilalți
- Nu merit să mă laud sau să fiu lăudat dacă nu sunt perfect
- Nu trebuie să las să se vadă că am emoții pentru că voi fi perceput drept un om slab și nu admit asta
- Dacă nu fac lucrurile foarte bine în permanență, oamenii nu mă vor respecta
- Ca să fii fericit trebuie să fii frumos, deștept și cu bani
- Nu-i bine să ceri ajutorul cuiva, este un semn de slăbiciune și faci o impresie urâtă
Cum crezi că te-ai descurca dacă ai înlocui acel set de reguli irealist cu unul mai uman și mai profitabil?
Poate ești mândru că ești perfecționist, dar există două feluri de perfecționism :
– unul benefic / funcțional care te ajută să fii tot mai bun, pentru că analizezi obiectiv ceea ce ai făcut bine (ești mândru de asta și te feliciți)
– un perfecționism dăunător care nu te ajută – din contră – te face îngrijorat, nemulțumit, deprimat, te face să amâni anumite acțiuni pentru că nu ești sigur de succes. Este acel standard „totul sau nimic”
Care din cele două categorii de perfecționism te definesc. Am văzut prea mulți oameni nefericiți din cauza acestui perfecționism disfuncțional.
Aceștia sunt creația unor părinți care nu au admis greșeala, nu au tolerat note sub 10, au fost comparați cu alți copii și au fost criticați sau pedepsiți când nu s-au ridicat la înălțimea standardelor impuse.
Dar acum ești un adult stăpân pe propria ta viață și poți face schimbări atunci când ești nemulțumit de felul în care te simți, poți aduce pacea și bucuria în viața ta.
Doar de tine depinde! Uite și câteva idei:
Începe prin a accepta și a-ți da dreptul:
– să poți fi dezamăgit de rezultatul unei acțiuni întreprinse de tine, chiar dacă te-ai străduit să faci totul foarte bine
– să poți face greșeli pentru că ești om și nu robot
– să admiți că poți învăța din greșeli
– să recunoști și să sărbătorești orice mică reușită
– să te porți cu tine cel puțin la fel de frumos cum te porți cu alții : îngăduitor, respectuos, plin de compasiune
Fii bun cu tine și nu te compara cu nimeni, poate doar cu tine > cel de ieri.
Ești cea mai importantă persoană din viața ta și meriți tot respectul, nu numai al altora, ci și al tău!
Dacă nu te descurci singur, învață din articolele mele care conțin întotdeauna lucruri folositoare. Nu rata următorul articol, abonează-te AICI!
Cu prietenie, Magdalena
P.S. Ajută-ți prietenii trimițându-le acest mesaj.
