Zgarciti, cumpatati, cheltuitori – legatura dintre bani si personalitate
In timp ce unii oameni sunt stransi la punga, altii sunt risipitori sau foarte precauti financiar. Comportamentele legate de bani vorbesc despre noi si ne influenteaza toate ariile vietii. Psihoterapeutul Daniela Mitrofan explica aceasta relatie dintre bani si personalitate.
Zgarcitii
A fi zgarcit poate fi pentru unii o alegere constienta, si atunci se considera economi. Gandesc ca banii sunt o forma de energie, depun eforturi pentru a-i obtine si asta ii face extrem de vigilenti in ceea ce priveste investitiile si cheltuielile.
Ei se afla intr-o relatie de dependenta sau de suveranitate cu finantele, banii fiind un instrument prin care obtin ceea ce-si doresc ori un mijloc sigur prin care devin prizonieri.
De cele mai multe ori, relatia cu banii isi are sursa in copilarie, iar pentru zgarciti sunt posibile doua situatii. In prima, au crescut intr-o familie cu putine resurse banesti si dezvolta o insecuritate financiara ca urmare a grijilor si anxietatii constante a membrilor familiei in legatura cu lipsa banilor.
Acestia isi promit ca, atunci cand vor fi mari, vor avea multi bani pentru a-si indeplini orice dorinta sau nevoie.
In cea de-a doua situatie banii sunt un mijloc de a umple un gol afectiv: cu cat aduna mai multi, cu atat, spera, in mod inconstient, ca vor umple golul pe care cineva important din viata lor nu l-a putut acoperi prin propria incapacitate emotionala.
A fi zgarcit este corelat cu frica de a nu avea destul, de a suferi o pierdere iminenta (serviciul, familia), iar prin banii necheltuiti zgarcitii incearca sa-si creeze o ancora, care le ofera siguranta si le reduce din anxietatea de a fi saraci si singuri.
Persoanele zgarcite sunt mai stresate si anxioase si, chiar daca au multi bani, in interiorul lor sunt nesigure si se comporta astfel.
In relatii, ca parteneri de cuplu, zgarcitilor li se reproseaza adesea ca nu sunt atenti la nevoile celuilalt, ca pun banii pe primul loc, ceea ce duce la deteriorarea relatiei si la intarirea ideii partenerului ca el nu este important, simtindu-se abandonat, neapreciat.
Zgarcitii considera ca partenerul trebuie sa inteleaga faptul ca este econom si aduce argumente in acest sens. In cazurile extreme, nu va da nicio explicatie, ceea ce va duce la erodarea satisfactiei, pentru ca a darui celuilalt cate un mic cadou si a-i face o surpriza il face sa se simta apreciat, valorizat.
Zgarcitii din pozitia de parinti au relatii tensionate cu copiii, intrucat, din varii motive, le vor interzice acestora anumite activitati care presupun cheltuirea de resurse materiale.
Astfel se vor isca certuri intre parinte si copil si lungi discutii in contradictoriu, fara a se ajunge la o concluzie finala, care sa avantajeze relational pe vreunul dintre cei implicati.
Parintii zgarciti isi justifica zgarcenia prin faptul ca-i ajuta pe copii sa fie responsabili, ii invata valoarea banului, ca banii se obtin doar daca ii meriti si trebuie sa muncesti din greu pentru ei.
Insa aceste conceptii vor constitui o piedica in dezvoltarea unei relatii sanatoase cu banii a viitorului adult, pentru ca modul in care ne raportam la bani, se construieste si in familie, prin exemplul oferit de parinti.
La serviciu, zgarcitii sunt cei pe seama carora se fac glume pornind de la zgarcenia lor, iar uneori pot fi chiar evitati de catre ceilalti colegi, iar izolarea ii face, evident, sa se simta exclusi.
Cheltuitorii…
… au nevoia psihologica sa fie vazuti, apreciati, vor sa impresioneze, sa fie acceptati de cei din jur, recunoscuti ca fiind buni.
Din perspectiva lor, au valoare si merita sa fie apreciati doar atunci cand ofera si, neputand oferi emotii, ofera lucruri materiale. Cu cat dau mai mult, cu atat mai mult isi doresc sa le fie apreciata valoarea.
Ei se evalueaza prin prisma feed-back-ului primit: cu cat recunostinta celorlalti este mai mare, cu atat stima lor de sine creste, dar pentru un timp.
Ca si in cazul dependentilor de narcotice, reactia celor din jur are efect pe termen scurt, apoi trebuie sa creasca doza. Ei au un mare secret si pentru a nu fi descoperit fac orice. Secretul este ca nu se iubesc si nu se apreciaza pe ei insisi, au nevoie de altii care sa le spuna mereu ca merita sa fie iubiti, ca sunt buni prieteni etc.
In relatii au tendinta sa-si asume sarcini in locul altor colegi, responsabilitati peste puterile lor doar pentru a demonstra cat de buni si demni de incredere sunt.
Isi invita mereu colegii la diverse iesiri, cand platesc ei consumatia. Ca parteneri de cuplu, isi vor coplesi jumatatea cu cadouri, excursii, neglijand apropierea emotionala si comunicarea, considerand ca, atat timp cat ofera lucruri materiale, partenerii inteleg ce sentimente au si ce au vrut sa exprime.
Pentru ei, lucrurile materiale suplinesc discutiile deschise si timpul de calitate petrecut impreuna, avand tendinta sa ofere cadouri multe si (deseori) scumpe pentru a-si arata iubirea, fara sa exprime si verbal acest lucru.
Din ipostaza de parinte, situatia este similara: il vor lasa pe copil sa faca ce doreste, ii vor satisface toate dorintele, in speranta ca micutul ii va considera cel mai bun prieten sau parintele perfect. Stilul educational este de tipul laisser-faire.
Cheltuitorul nu va intelege de ce primeste reprosuri de la partenerul de cuplu si de la copil, atat timp cat el a oferit tot ce avea: le-a cumparat tot ce aveau nevoie, nu duc lipsa de nimic, neluand in calcul aspectele emotionale, care construiesc o buna relatie.
Cercetarile sugereaza ca multi oameni cheltuiesc diferit fata de cum si-ar dori sa cheltuiasca la modul ideal.
Pe de o parte, zgarcitii tind sa cheltuiasca mai putin decat si-ar dori sa cheltuiasca la modul ideal, intrucat considera neplacut sa arunce cu banii, iar cheltuitorii tind sa cheltuiasca mai mult decat si-ar dori in mod ideal, deoarece a cheltui nu este pentru ei ceva catastrofal, ci dimpotriva.
Mai mult, unele studii arata ca zgarcitii au tendinta sa se casatoreasca cu persoane cheltuitoare, un caz rar, in care contrariile se atrag.
Cumpatatii
Sunt condusi de scopul pe care si l-au propus si fac in mintea lor tot felul de calcule pentru a nu fi prinsi pe picior gresit.
Sunt echilibrati, isi doresc stabilitatea in orice forma, dar le este teama de esec, de critica, motiv pentru care iau in calcul toate posibilitatile, ca sa evite astfel de situatii.
In relatiile cu colegii de serviciu, reusesc sa se adapteze la cerintele grupului, iar ca parteneri de cuplu sunt atenti la nevoile emotionale ale celuilalt, isi stabilesc drept scop fericirea in cuplu, incearca sa-si asculte partenerul si sa raspunda, pe cat posibil, nevoilor si dorintelor acestuia.
Ca parinti, sunt sensibili la mesajele transmise de copil si incearca sa gestioneze cat mai bine posibil relatia copil-parinte, fara a cadea in nicio extrema comportamentala sau emotionala; sunt mereu in alerta.
Viziunea asupra vietii
Studiile arata ca exista o relatie clara intre comportamentul financiar si psihologia individului, iar felul in care gandim, convingerile pe care le avem, constiente sau inconstiente, ne afecteaza toate aspectele vietii, de la interactiuni, stil de viata, pana la relatia cu banii.
Femeile si barbatii au atitudini diferite fata de bani, dar conteaza si educatia primita, exemplele din familie, cultura din care provin.
De exemplu, un studiu recent a aratat ca motivele fericirii pentru femei si barbati sunt diferite. Pentru femei, este mult mai important sa aiba relatii bune cu copiii, cu partenerii, cu sefii, in timp ce barbatii sunt fericiti proportional cu banii de care dispun.
Alte studii au indicat ca pe unii oameni banii ii fac sa se simta mai puternici fizic, mai siguri pe ei in satisfacerea propriilor nevoi. Atitudinile si credintele noastre ne influenteaza viata si, in mod automat, comportamentul.
Daca noi credem ca banii sunt importanti, ca nu putem realiza nimic in absenta lor sau ca banii nu aduc fericirea, atunci vom fi condusi de acestia, vom deveni prizonierii lor si ne vom comporta ca atare: fie vom deveni zgarciti, fie ii vom cheltui, pentru ca, oricum nu suntem mai fericiti daca ii avem.
Daniela Mitrofan este psihoterapeut de cuplu si familie in supervizare
Tel. 0768.674.368
Facebook: psihoterapeut Daniela Mitrofan, Clubul Atelierelor Vesele.
A consemnat Catalina Cristescu
Foto: shutterstock.com
