Corporațiuni. Cum să eviți amânarea a ceea ce ai de făcut
Ai de făcut o prezentare, dar preferi să zaci pe Facebook. Trebuie să vorbești cu șefa de la HR dar mai bine… mâine. De ce amânăm? Și cum să corijăm amânarea, acest neplăcut obicei?
Citește și:
Corporațiuni. Stresul la serviciu poate fi controlat
Corporațiuni. Sensul muncii tale este ceva construit de tine
Oricine s-a confruntat la un moment cu amânarea. Ți-ai spus singur că ești leneș, că nu ești motivat, că ar trebui să muncești mai mult. Ori ai auzit asta de la vreun șef, nu-i așa?
Psihologii au spus adesea că oamenii care amână lucrurile au un simț pervertit al timpului. Li se pare că au mai mult timp decât au de fapt.
Dar adevărul e mai simplu: cei care amână nu sunt foarte încântați de ceea ce au de făcut și atunci lasă pe mâine ceea ce pot face azi („sau pe poimâine, că poate atunci nu mai e nevoie“, după cum spune Murphy).
Dacă avem ceva de făcut care nu ne place, e foarte probabil că vom amâna sarcina respectivă.
Deci e un mod de a evita stresul. Dar, pe termen lung, amânarea nu face decât să prelungească acel stres.
Ba chiar se pare că cei care amână frecvent au probleme cu somnul (își amintesc noaptea sarcinile lăsate deoparte) și au stimă de sine mai scăzută („Dacă nu am fost în stare să vorbesc cu șefa de la HR cum o să fiu în stare să vorbesc cu managerul de la Paris? Sunt un incapabil…“) … și se confruntă deseori cu emoția neplăcută a regretului. Ce e de făcut?
Încearcă să pricepi de ce amâni ceva
Paradoxal, ca să ieși din cercul vicios al amânării, nu trebuie să te cerți singur pentru că amâni. Fii blând cu tine și încearcă să înțelegi ce te stresează.
Nu mai catastrofiza. Amâni pentru că ți se pare imposibil de dus la capăt ceva, pare prea greu, prea lung, prea stresant? Dar dacă nu e așa?
Dacă împarți sarcina respectivă pe bucăți, poate că nu mai pare așa un bolovan ci un șir de… pietricele.
Încearcă să înțelegi de ce amâni. Cei care amână se concentrează pe binele de pe termen scurt (evitarea sarcinii) nu pe binele de pe termen lung (îndeplinirea a ceva plicticos și greoi).
Dar dacă te concentrezi pe partea a doua, pe binele de pe termen lung, s-ar putea să îți fie mai simplu să te apuci.
Mai ajută să îți repeți care sunt beneficiile pe care le vei avea dacă faci ceea ce trebuie făcut.
Dacă ai de făcut curățenie în cămară, gândește-te ce bine te vei simți când vei veni acasă și cămara va arăta frumos și ordonat.
Dacă amâni să te duci la sală, gândește-te ce bine e să fii suplu și ce stimă de sine crescută vei avea când te uiți în oglindă. Fă acest exercițiu mental de mai multe ori pe zi.
Liste, liste, liste
Dacă pui în calendar sarcina X, și te ocupi numai de ea, e mult mai probabil să o duci la capăt. Pune orice pe listă sau în calendar, și blochează un anumit interval doar pentru acea sarcină.
Vei vedea cum se schimbă productivitatea. Refuză în acel interval orice te poate distrage. Ia în calcul totuși că e posibil să ia mai mult decât ai prevăzut. Nu e o dramă, măcar ai început să lucrezi la treaba aia.
Împarte sarcina respectivă în sarcini mai mici
Împarte sarcina respectivă în părți mai mici. Dacă vrei să faci prezentarea în PPT gândește-te cum vei umple slide-ul 1, apoi slide-ul 2 și tot așa.
Când e împărțită în sarcini mai mici orice treabă e percepută ca mai puțin stresantă de către creierul nostru.
Renunță la scuze
„O să merg să fac sport când voi avea motivație. Nu am chef acum.“ De câte ori nu ai repetat aceste scuze? Dar motivația e ceva supraevaluat.
Motivația e cam ca sexul: pofta vine mâncând. Uneori e mai util să te apuci de ceva și motivația va veni.
Adică nu e bine să punem motivația la începutul oricărei sarcini, că înseamnă să punem carul înaintea boilor. Motivația vine dacă începi ceva.
Începe. Fă primul pas!
Demarează. Vei vedea cum se schimbă lucrurile. Adesea, oamenii amână pentru că nici măcar nu încep ceva.
Dar proverbul chinezesc spune că „orice drum de 1000 de pași începe cu primul pas“. Deci fă primul pas.
Ia pe cineva care să te însoțească și să te facă responsabil
Un partener de sport sau de prezentare poate face minuni. Pentru că un partener te poate face responsabil.
Până la urmă, în fața propriei conștiințe mai poți să trișezi, dar nu dacă ai promis cuiva că alergi cu el (sau ea) de 2 ori pe săptămână, e urât să te amâni.
Optimizează mediul
Mediul din jurul nostru ne poate ajuta sau împiedica să ducem o treabă la capăt.
De pildă, dacă de dimineață primul lucru pe care îl vezi sunt adidașii de mers la sală și geanta cu echipament pregătită, e mai probabil să te apuci de sport decât dacă vei cotrobăi mult după tricoul de sport pierdut adânc în dulap.
Un birou curat și cu toate la îndemână te ajută să te apuci de proiectul pe care îl tot eviți mai mult decât un birou pe care se află cărți, mâncare, și orice poate distrage atenția.
Un computer de pe care Facebook e dezactivat te ajută să fii mai productiv decât unul unde e principala tentație (nu subestimați tentația tehnologiei, e unul din cele mai adictive droguri moderne).
Oferă-ți o recompensă
Dacă ai dus la capăt ceea ce evitai, oferă-ți o recompensă. Atunci creierul va asocia îndeplinirea sarcinii cu recompensa și data viitoare vei demara mai ușor.
Nu fi perfecționist
Ține minte că e mai bine să faci ceva, orice, decât să nu faci nimic, de frica faptului că nu va ieși perfect. Adică lasă deoparte mentalitatea totul sau nimic, pentru că poate fi un motiv de amânare.
Foto: 123rf.com
