Cum ne ținem în frâu furia la serviciu

Că avem colegi sau șefi care își varsă furia asupra noastră ori că noi ne ieșim din fire extrem de ușor, furia este o emoție pe care întâi e bine să o înțelegem și apoi să o gestionăm corect. Detalii de la psihoterapeutul Florentina Gruia.

Furia este una dintre cele șase emoţii universale, dar această emoţie poate crea un mare disconfort în viaţa personală şi profesională.

Citește și:

Educația financiară ar trebui să fie obligatorie

Atitudinea corectă la job când te simți nedreptățită

Furia apare, în general, ca rezultat al unor gânduri pe care le avem despre noi, despre ceilalţi sau despre lume, în general, și ne ajută să trasăm limite care marchează ce e al nostru (material, spiritual), care ne ajută să exprimăm ce simţim atunci când aceste limite au fost încălcate, desigur într-o manieră disfuncţională, căci putem să ne manifestăm nemulţumirea şi asertiv.

Asocierea frecventă a furiei cu agresivitatea sau ostilitatea face ca aceasta să capete o conotație negativă, deşi, în sine, furia are rolul de a restabili echilibrul.

 

Emoţii sănătoase vs emoţii nesănătoase

Atât emoţiile pozitive (bucuria, dragostea, aprecierea, speranţa, optimismul etc.), cât şi emoţiile negative (frică, furie, tristeţe, dezgust, vinovăţie, gelozie, ură, ruşine etc.) pot fi emoţii sănătoase şi emoţii nesănătoase.

De exemplu, teama nu este o emoţie negativă în sine, teama ne ajută să supravieţuim, ne semnalizează că suntem în pericol şi trebuie să ne apărăm.

Bucuria este considerată o emoţie pozitivă, dar, dacă începi să râzi la o înmormântare, mai poate fi considerată o emoţie sănătoasă?

La o petrecere, în schimb, putem să ne exprimăm bucuria, emoţia e aceeaşi, contextul o face să fie bună sau rea. Revenind la furie, aceasta este o emoţie negativă şi nesănătoasă.

Emoţiile negative sănătoase (nemulţumire, îngrijorare, tristeţe, părere de rău, regret) te motivează să găseşti resurse, să te confrunţi cu situaţiile stresante;

în schimb, emoţiile negative nesănătoase (furie, agresivitate, panică, anxietate, depresie, vinovăţia în exces) sunt deja tulburări emoţionale, iar când tulburările emoţionale devin disfuncţionale, se ajunge la tulburări psihice. În cazul furiei, intensitatea şi durata sunt cele care pun individul în dificultate.

 

Gândurile care ne fac furioși

Emoţiile, inclusiv furia, sunt în strictă corelaţie cu gândurile pe care le avem. Am spus că furia face parte din seria emoţiilor negative nesănătoase – tulburare emoţională, iar cauza primară a acestora o reprezintă iraţionalitatea, sistemul de gândire absolutist, rigid.

Când vorbim despre felul în care gândurile influenţează emoţiile, vorbim despre gândurile cu privire la o situaţie când formularea dorinţelor este rigidă, iraţională, folosim des „trebuie“ cu referire la propria persoană, la ceilalţi, la viaţa de zi cu zi sau când avem tendinţa de „catastrofizare“.

Dacă ai de predat  un proiect la o anumită dată, în mintea ta apar gânduri de genul: „Trebuie să fie cel mai bun proiect“, „colegii din echipă nu îşi fac partea lor de treabă“, „nu voi fi în stare să finalizez la timp“etc., iar emoţiile care apar pot fi de tristeţe, nelinişte, îngrijorare – emoţii negative normale, sănătoase.

Dar, de cele mai multe ori, în urma acestor gânduri apar furia și panica – emoţii nesănătoase. Aşadar, gândurile cu privire la o situaţie atrag după sine emoţia (în cazul nostru, intensitatea furiei fiind dată de iraţionalitate şi rigiditate).

 

Etapele furiei

La buletinul meteo, întâi suntem atenţionaţi, preveniţi și abia apoi se anunţă furtuna. Dacă ar fi să folosim limbajul meteorologilor şi să suprapunem lumea emoţiilor, „atenţie“ reprezintă intensitatea scăzută a emoţiei, prin cap încep să se învârtească gândurile iraţionale;

„pericol“ reprezintă intensitatea medie a emoţiei, furtuna emoţională se apropie şi intensitatea emoţiei creşte, gândurile iraţionale se intensifică, apar senzaţii prin corp, se simte căldură în cap, bătăile inimii și respirația se accentuează, muşchii încep să se încordeze;

„furtună“ reprezintă nivelul cel mai ridicat de intensitate, asociat în mod obişnuit cu izbucniri (crize de nervi, ţipete, agresarea celorlalţi, obiecte aruncate, în cazuri extreme – automutilare).

Pentru că nu suntem obişnuiţi să ne observăm propriile emoţii şi senzaţii corporale, la indicii minimale ne trezim în emoţie intensă şi nu reuşim de fiecare dată să gestionăm situaţia.

Important este să ne identificăm emoţiile în diferitele lor stadii, fiindcă doar aşa putem face un anger management eficient.

Dacă în „atenţie“ şi „pericol“ ajută schimbarea gândurilor iraţionale, înlocuirea acestora cu gânduri raţional-funcţionale, în „furtună“ nu mai funcţionează schimbarea gândurilor, ci tehnicile de respiraţie.

 

Cum ne afectează furia la job

Din cauza intensităţii trăirilor, furia poate fi distructivă, se pot distruge obiecte, se pot leza oameni, valori, se poate distruge imaginea personală, se pot altera relaţii, inclusiv cele profesionale pe toate palierele (angajaţi, colegi, subalterni, superiori).

Antreprenorii şi angajaţii, deopotrivă, sunt oameni cu valori, convingeri, atitudini, emoţii, comportamente, iar felul în care aleg să-şi manifeste emoţiile în cadrul profesional le va influența relaţiile profesionale.

De obicei, în mediul organizaţional există restricţii în ceea ce priveşte manifestarea furiei, însă în funcţie de stilul de conducere a şefului şi de atitudinea angajaţilor, de multe ori se nasc conflicte.

Abordând simplist problematica furiei la locul de muncă, aceasta poate fi identificată în stilul de conducere a şefilor şi în atitudinea angajaţilor.

De exemplu: dacă șeful e furios, subalternii, în funcţie de personalitatea fiecăruia, vor dezvolta anumite comportamente de adaptare la situaţie, ba chiar și ei pot deveni furioşi, se generează un conflict, iar relaţiile profesionale se deteriorează.

Angajatul în poziţie de execuţie, furios, va primi avertismente verbale, scrise, poate fi chiar eliberat din post. Cât despre evoluția profesională, desigur că şi aceasta poate fi afectată.

Dar problemele se rezolvă cu calm, nemulţumirile manifestate şi în manieră asertivă, fără a fi lezate anumite valori, imaginea de sine etc.

Deşi furia este o emoţie fundamentală, ce însoţeşte experienţa zilnică a  oamenilor, manifestarea ei la locul de muncă este un fenomen distructiv, care diminuează eficiența angajaţilor şi periclitează succesul firmei.

Majoritatea studiilor subliniază faptul că, în context organizaţional, angajaţii sunt nevoiţi să-și suprime răspunsurile la evenimentele care le generează furia, mai ales atunci când sursa furiei este un client al organizaţiei.

În acest caz, programele de control al furiei la locul de muncă sunt foarte utile, reduc riscul pierderii clienţilor, se menţine climatul favorabil activității profesionale, cresc randamentul şi productivitatea.

 

Unii mai furioși ca alții

Există accese de furie ca elemente pasagere, reacţii de răspuns la diverse situaţii, dar există şi ceea ce numim „fond mânios“, adică unele persoane se înfurie mai tot timpul, chiar şi în situații aparent banale.

Unele persoane sunt mai predispuse la furie decât altele şi putem aduce în discuţie temperamentul, care este înnăscut – de exemplu, persoanele extroverte manifestă mai frecvent accese de furie, fiind mai predispuse la asta decât introverții.

Contează, de asemenea, istoricul de viaţă şi experienţele acumulate: mai predispuşi la furie sunt purtătorii de credinţe iraţionale limitative.

Aceştia devin mai furioşi din cauza inflexibilităţii şi gândirii de tip rigid, iar în cazul tulburărilor de personalitate mai predispuşi sunt cei cu tulburări de personalitate antisocială, borderline, histrionică şi narcisică.

 

Cum ne stăpânim propriile enervări

În primul rând, avem nevoie să conştientizăm că începem să ne înfuriem. Să identificăm în ce stadiu suntem – „atenţie“, „pericol“ sau „furtună“,  pentru că atitudinea e diferită.

Dacă suntem în atenţie şi pericol, aici putem să ne identificăm gândurile iraţionale automat negative care ne-au adus în emoţie, apoi să ne adresăm trei întrebări simple: „E logic să gândesc aşa? Mă ajută să gândesc aşa? Ce dovezi am eu să susţin acest gând?“.

După identificarea gândurilor iraţionale, le putem schimba cu unele raţional-funcţionale, iar emoţia (furia) se diminuează.

Dacă suntem în „furtună“, emoţia puternică scurtcircuitează raţiunea, nu mai gândim clar, și tot ce avem de făcut este să calmăm emoţia, iar pentru asta vă propun o tehnică simplă de respiraţie, singura modalitate de a diminua furia, căci în această etapă nu putem schimba gândurile care au determinat apariţia emoţiei puternice.

Așadar, numără până la 4 în timp ce inspiri, inspiră 1, 2, 3, 4, ţine respiraţia numărând 1, 2, apoi expiră numărând până la patru, 1, 2, 3, 4, şi vei observa cum gândurile dispar pur şi simplu, întrucât în mintea noastră nu pot coezista şi gândurile, şi numărătoarea.

O altă tehnică utilă e drenarea furiei. Pe o coală de hârtie, scrie toate lucrurile care te nemulţumesc cu privire la situaţia tensionată care a avut loc, ce ai fi vrut să-i spui şefului, colegului sau colaboratorului şi nu ai reuşit să faci.

 

Cum gestionăm nervii colegilor

Reacţiile altora nu le putem schimba, dar felul în care ne raportăm noi la situaţie este cel care face diferenţa. Aici este nevoie de empatie şi de înţelegerea situaţiei, prin urmare întreabă-te: ce este cel mai important pentru celălalt?

Care sunt principalele sale valori? Cum se simte această persoană acum? Am fost şi eu vreodată într-o situaţie similară? De asemenea, reacţiile şefului pot avea sau nu legătură cu tine.

Poate că e furios din alte motive şi, în interacţiune cu tine, îşi manifestă furia, dar chiar şi aşa poate să îşi manifeste nemulţumirea, îngrijorarea prin discuţii, folosind un ton potrivit, o atitudine profesionistă.

Colegii au accese de furie? Este important să înţelegi că furia nu e o modalitate sănătoasă de a-ţi manifesta nemulţumirea, deci nu intra în conflict.

Dacă şi tu te înfurii, anunţă că acum eşti furios şi ai nevoie de un moment de pauză, adică urmează cei patru R: Recunoaşte, Retrage-te, Relaxează-te, Revino şi reia dialogul.

Ultimele cercetările arată că, atunci când oamenii sunt furioşi, ei tind să interpreteze acţiunile ambigue ale celorlalţi ca fiind ostile.

Furia conduce la o procesare spontană, superficială, a datelor situaţiei, ceea ce explică menţinerea de către persoana furioasă a distorsiunii iniţiale şi transformarea acestei distorsiuni în convingerea că celălalt urmăreşte să-i facă rău.

Trăirea furiei la locul de muncă nu poate fi împiedicată sau preîntâmpinată, în schimb putem învăţa să ne reglăm reacţiile emoţionale.

Experienţa  înţelegerii şi comunicării eficiente a emoţiilor neplăcute are importante valenţe pozitive. Oamenii care ştiu să facă acest lucru reuşesc să exprime nemulţumiri şi, în acelaşi timp, să menţină o relaţie de cooperare cu persoana cu care se află în conflict.

 

Florentina Gruia este psiholog, psihoterapeut, tel.: 0731600509. www.florigruia.ro

Foto: Shutterstock