De ce este Jung la moda?
Este clar, trebuie sa avem rabdare. Opera lui Jung este dificila la lectura, este plina de idei derutante, ne plonjeaza in psihologie, spiritualitate, alchimie si astrologie, budism si cabala, Biblie si Fratii Grimm.
Dar miza este importanta. La antipodul pesimismului lui Freud, pentru care fiinta umana este destinata unei destructurari interioare permanente, Jung propune un drum catre pozitivitate si catre armonie, destinatii paradisiace pe timp de criza, acolo unde vrem sa ajungem si sa visam, sa scapam de ingerintele timpului, acolo unde adevarata putere este cea a spiritului.
Jung raspunde perfect acestor nevoi. De unde, utilitatea de a-l descoperi sau redescoperi in prezent.
Dincolo de ratiune
Pentru a merge in linia gandirii lui Jung, trebuie sa abandonam materialismul nostru vechi si sa ne deschidem catre poezie, catre imaginar, catre ceea ce este dincolo de noi insine.
Pentru Jung, o viata fara hrana spirituala si relatii bune cu toate aceste mistere nu merita traita.
„Corp si spirit, nu sunt pentru mine decat aspecte ale realitatii. Corpul este la fel de metafizic precum este sufletul.“
Mai frumos: „Psihicul nu este in intregime supus spatiului si timpului“, declara el in 1959 unui jurnalist englez, John Freeman. „Putem avea vise sau viziuni despre viitor. Numai ignoranta neaga aceste realitati.“
Pentru Jung, intuitia, aceasta functie nerationala a psihicului, este la fel de importanta precum sunt gandirea rationala, emotia si senzatia.
„Eu“ este in „patru“
Realitatea noastra interioara, in optica jungiana, se organizeaza in jurul a patru elemente: ego, persona, sinele si umbra.
Ego-ul – centru al constiintei, senzatiilor, emotiilor – imi permite sa ma simt eu insumi in fiecare moment al zilei si al noptii.
Persona (cuvant latin, care inseamna „masca“) este personalitatea sociala pe care oricare dintre noi o adopta pentru a raspunde asteptarilor celorlalti si pentru a se face acceptat.
Sinele face din noi o totalitate corp-spirit: fiinta in intregime. Acest sine jungian nu este cel al psihologie clasice, el este partea noastra de Divin, sufletul, orice ar insemna asta. „Putem foarte bine sa-i spunem Dumnezeu acelei realitati ultime a vietii“, spune Juliette Allais, terapeut si analist al viselor. Impalpabil, dar omniprezent, el domneste asupra existentelor noastre.
In fine, umbra este ceea ce cuprinde toate aspectele personalitatii noastre pe care nu le stim ca fiind ale noastre, pentru ca ele nu sunt conforme cu imaginea pe care vrem sa o lasam celorlalti.
Inconstient plin de divinitati
Contrar viziunii lui Freud, Jung afirma ca posedam doua tipuri de inconstient.
Unul individual, care vorbeste despre nevrozele noastre personale, si unul colectiv, care ne povesteste istoria universala si este populat de eroi (Oedip, Icar sau Frumoasa si Bestia) si de simboluri comune tuturor popoarelor.
In optica jungiana, daca visezi un mar, te regasesti in mitul lui Adam si Eva, in mitul fondator al paradisului terestru. Transmis din generatie in generatie, realitatea psihica, dar si cea celulara, biologica,
Inconstientul colectiv este depozitar al tuturor reactiilor tipice ale speciei umane: frica, intuitia mortii, iubirea, angoasa mortii. Suntem intr-un univers foarte diferit de cel al vietii interioare teoretizate de Freud, cu obsesiile sale erotice, scatologice, de nemarturisit.
„Este mult mai valorizant si mai agreabil sa te vezi plonjand intr-un univers populat de zei, nu intr-unul al fantasmelor sexuale reptiliene“, spune Jean -Jacques Antier, autorul unei excelente biografii a lui Jung. In orice caz, in aceste vremuri lipsite de magie, asta face bine…
