De ce este Jung la moda?
Relaxare, meditatie, regresie
Dupa Jung, gandurile si dorintele noastre sunt conditionate de imagini, modele si simboluri universale care exista in noi inainte de nasterea noastra. Arhetipurile.
Printre cele mai importante: Sinele, sufletul, arhetip al constiintei, care structureaza si conditioneaza orice altceva, copilul etern, la originea pulsiunii creatoare, si Mama Originara, simbol al maternitatii, pe care primii barbati artisti o reprezentau in lut cu un piept enorm si coapse generoase.
O regasim in toate mitologiile, acolo unde ea vine sa insufle cultul universal si primitiv al zeitei-mame, al tuturor zeitatilor fecunditatii si prosperitatii.
Dupa Jung, calea catre maturitate trece printr-un incest simbolic cu aceasta Mama. Nimic sexual, desigur! Este vorba despre regresie, prin modificarea starilor de constiinta (induse de terapie, de hipnoza si relaxare, de meditatie sau vis cu ochii deschisi si chiar de halucinogene), catre cotloanele cele mai arhaice ale Inconstientului, pentru a ne reintoarce imaginar in Uter, pentru a ne regenera, pentru a taia cordonul ombilical si a deveni noi insine.
Marea Mama ne viziteaza in vis, o vedem in povestile cu zane. Este un personaj pozitiv si negativ deopotriva, ea apare sub forma vrajitoarei celei rele sau a zanei bune.
Ea este mama protectoare pe care o purtam fiecare din noi in minte, dar ea este si mastera devoratoare si intruziva care interzice fiicei accesul la propria feminitate.
Dupa Jung, vechiul conflict dintre mama si fiica, fantasma mamei perfecte, refuzul obstinat de a intelege ca mama noastra proprie nu ne va iubi niciodata asa cum am vrea, toate acestea se explica prin prezenta in noi a acestui arhetip.
Celalalt sex e in noi
Suntem toti bisexuali, spune Jung. Cel putin din punct de vedere psihic. Orice femeie are o parte masculina – Animus – arhetip al masculinului, in ea. Fiecare barbat trebuie sa faca pace cu partea sa feminina – Anima –, arhetip al feminitatii.
Toate femeile importante pe care le va intalni un barbat de la nastere pana la moarte (mama, doica, invatatoarea, prima logodnica, etc.) vor deveni componente ale partii sale de Anima care determina idealul sau amoros.
Toti barbatii importanti pe care o femeie ii intalneste in viata (tatal, profesorul. primul iubit, sotul, etc.) sunt elementele din Animus-ul sau.
Fara Anima sau Animus, nu am sti ce inseamna sa fii indragostit, spune Jung. Si cand ni se intampla, asta e pentru ca reusim sa gasim la celalalt toate caracteristicile din Animus-ul sau Anima noastra.
In schimb, fantasmele toxice de fuziune, care ne imping sa il cautam pe cel sau pe cea care ne va completa total si ne va proteja de lipsuri, vorbesc despre o incapacitate de a vorbi cu partea noastra masculina sau feminina. De aceea, o tot cautam in lumea exterioara…
Cum Jung a ajuns… Jung
In 1900, tanarul psihiatru Carl Gustav Jung (26 iulie 1875-6 iunie 1961) intra la Burholzli, spital psihiatric din Z¼rich, Elvetia. Sase ani mai tarziu, se va pasiona de ideile lui Freud, cu care va intretine o corespondenta de 385 de scrisori.
Jung va incerca sa verifice intuitiile maestrului, in care vede un tata (ii separa 19 ani). In 1908, Freud ii propune sa-l faca mostenitorul sau. Idila se incheie in 1911, pentru ca Jung se indeparteaza de interpretarea pe care Freud o da viselor (ca realizare inconstienta a dorintei erotice), pentru a plonja in mit, istoria civilizatiilor, spiritualitate.
In 1914, este ruptura definitiva. Jung renunta la presedintia Asociatiei Psihanalitice Internationale, acolo unde il instalase Freud.
El va deveni inventatorul psihologiei analitice. Cu toate acestea, la baza ei sta principiul de baza freudian: orice psihanalist trebuie sa treaca, in primul rand, printr-o analiza personala.
