De ce simți vinovăție atunci când te pui pe tine pe primul loc

Alegerea de a te pune pe tine pe primul loc este un act de iubire și respect față de tine însuți.

Este perfect normal să resimți suferință și tristețe atunci când ești nevoit să impui limite în relațiile tale, chiar și cu cei apropiați, fie că este vorba de familie sau prieteni.

Mulți dintre noi amânăm momentul adevărului, tolerând comportamente abuzive sau nerespectuoase care ne afectează negativ starea de bine și sănătatea mentală. Este ca și cum ai vorbi cu pereții atunci când încerci să-ți exprimi adevărul în fața acestor oameni, simțindu-te singur chiar și în mijlocul mulțimii.

În calitate de Life Coach și lucrând de-a lungul timpului cu oameni care și-au dorit să își recapete autonomia personală, am observat că oamenii care nu impun limite sau granițe personale poartă cu ei un sentiment dureros de vinovăție. Ideea de a spune oamenilor în față ceva și teama că le-ar putea distruge iluzia de fericire, este de nesuportat pentru ei.

Adevărul tău interior, teama de nu supăra pe cineva sau iluzia fericirii: ce alegi?

Această teamă de a supăra pe ceilalți și de a nu fi înțeles, își are rădăcinile în copilărie, când am fost învățați să fim ascultători, să nu încercăm să ne impunem punctul de vedere și să ne supunem necondiționat dorințelor celor din jur. A pune limite poate fi extrem de dificil, mai ales că avem o nevoie firească de conexiune și iubire din partea celor apropiați. Astfel, când începem să ne priorizăm propriile nevoi, există adesea un sentiment de vinovăție, deoarece am internalizat ideea că a fi altruist și a ne pune pe noi înșine pe primul loc este egoist sau nepotrivit social.

A avea grijă de tine nu înseamnă că ești egoist

Însă, este crucial să înțelegem că prioritizarea propriei sănătăți și bunăstări nu este un act de egoism, ci o necesitate pentru a trăi o viață fericită și împlinită. Sentimentul de vinovăție apare deseori atunci când ne gândim la noi înșine din cauza presiunii sociale și a așteptărilor internalizate. Aceste așteptări pot proveni din diverse surse, cum ar fi educația primită în copilărie, lipsa conștientizării propriilor nevoi sau dependența emoțională față de cei din jur.

Degeaba aștepti să aibă ceilalți grjă de tine. Nu este treaba lor.

Dacă tu nu îți asumi responsabilitatea de a avea grijă de binele tău s-ar putea să nu ajungi la sănătate, bucurie și mulțumire.

Nimeni nu poate simți plăcerea sau durerea în locul tău. Nimeni nu îți poate depăși fricile în locul tău.

Nu ai cum să respingi doar durerea. Obiceiul de a respinge emoțiile se va rasfrânge și asupra plăcerii, bucuriei, entuziasmului. Studiile din neuroștiințe arată că emoțiile negative și pozitive sunt procesate de aceleași zone ale creierului. Prin urmare, suprimarea sau respingerea emoțiilor negative poate afecta capacitatea creierului de a experimenta emoții pozitive. Deci, am putea spune că refuzând să simți durerea, neputința sau imperfecțiunea îți vei afecta și capacitatea de a simți plăcerea, satisfacția și mulțumirea. Nu te va ajuta cu nimic să îți suprimi emoțiile sau să le ignori. Dacă tu îți ignori nevoile și te neglijezi emoțional, vei atrage oameni în jurul tău care te vor trata la fel. Dacă te prioritizezi, atunci te vei alătura oamenilor care se îngrijesc și care se străduiesc pentru mulțumirea lor. Deci, dacă te uiți la cum se poartă cei din jurul tău cu tine, îți vei putea da sema cum te porți tu cu tine de fapt.

Ce faci cu vinovăția?

Primul pas este să conștientizezi și să recunoști vinovăția pe care o resimți. Este important să-ți accepți emoțiile și să le examinezi în profunzime, fără a te judeca pentru ele. Înțelegerea originii acestei vinovății te poate ajuta să te eliberezi treptat de ea.

Apoi, este esențial să îți stabilești limite sănătoase în relațiile tale și să îți exprimi nevoile și dorințele în mod deschis și sincer. Atenție la stilul de comunicare: degeaba urli, jignești, judeci sau arunci vină pe alții. Mesajul tău nu va fi auzit dacă este transmis sub formă de pedeapsă către ceilalți. Chiar dacă acest lucru poate fi dificil la început, vei reuși cu implicare și dedicare să ajungi să fii respectat și iubit pentru cine ești cu adevărat.

Nu uita să îți acorzi timp și spațiu pentru auto-reflecție și îngrijire personală. De asemeni, fii deschis să accepți că ai o contribuție la realitatea pe care o trăiești.

Motivele pentru care simți vinovăție atunci când te gândești la tine

În calitate de life coach am petrecut nenumărate ore alături de cei care au dorit să își mute interesul de la a-i mulțumi doar pe ceilalți spre a se mulțumi și pe ei înșisi. În tot acest timp, am adunat informațiile descoperite tocmai pentru a le ușura și altora drumul spre acest obiectiv. Astăzi, împărtășesc cu tine o listă cu posibile motive ce pot genera sentimentul de vinovăție în situația prezentată:

1. Presiunea socială și așteptările neexprimate:

Încă de la o vârstă fragedă, suntem învățați să fim copii cuminți și să ne sacrificăm propriile nevoi pentru a menține armonia și pacea în familie sau în relațiile noastre. Această presiune socială ne poate face să ne simțim vinovați atunci când ne prioritizăm propriile nevoi sau dorințe.

2. Percepția de egoism sau narcisism:

Cultura noastră poate promova ideea că a ne pune pe noi înșine pe primul loc este egoist sau narcisist. Această percepție greșită poate genera sentimente de vinovăție atunci când ne concentrăm pe propriile noastre nevoi sau dorințe. În același timp, dacă ajungi bolnav s-ar putea să fii judecat, blamat sau marginalizat de ceilalți pentru că nu ai grijă de tine.

3. Teama de respingeri sau consecințe negative:

Nevoia de a fi acceptați și iubiți de cei din jurul nostru ne poate face să ne simțim vinovați atunci când impunem limite sau ne exprimăm nevoile. Teama de respingeri sau de consecințe negative poate alimenta acest sentiment de vinovăție.

4. Educația și modelul parental:

Modul în care am fost educați și modelul parental pe care l-am avut poate influența în mod semnificativ modul în care ne raportăm la propriile noastre nevoi și dorințe. Învățând să fim ascultători și să ne sacrificăm propriile nevoi pentru ceilalți, putem dezvolta un sentiment de vinovăție atunci când ne punem pe noi înșine pe primul loc.

5. Consecințele emoționale ale impunerii limitelor:

Impunerea limitelor în relații poate aduce cu sine o serie de consecințe emoționale, cum ar fi respingerea sau critica din partea celorlalți. Aceste reacții negative pot intensifica sentimentul de vinovăție și ne pot face să ne întrebăm dacă am acționat corect sau nu.

6. Ideea de sine și identitatea personală:

Identitatea noastră și imaginea pe care o avem despre noi înșine pot influența modul în care ne raportăm la propriile noastre nevoi și dorințe. Dacă ne percepem mereu ca fiind persoanele care trebuie să se sacrifice pentru binele altora, este posibil să ne simțim vinovați atunci când încercăm să ne prioritizăm propria bunăstare.

7. Convingerile limitative și judecata de sine:

Convingerile limitative și judecata de sine pot juca un rol semnificativ în intensificarea sentimentului de vinovăție. Dacă ne autojudecăm pentru că ne-am pus pe noi înșine pe primul loc sau ne considerăm egoiști pentru că ne-am exprimatt nevoile putem alimenta serios sentimentul de vinovăție.

8. Lipsa de compasiune față de sine:

Uneori, ne confruntăm cu o lipsă de compasiune față de noi înșine, fiind prea critici și duri în evaluarea propriilor noastre acțiuni și alegeri. Ne judecăm și ne comparăm adesea cu standarde nerealiste, ceea ce poate alimenta sentimentul de vinovăție. Atunci când ne simțim vinovați, avem tendința de a ne învinovăți pentru situațiile sau evenimentele care nu au decurs așa cum ne-am fi dorit și astfel alimentăm sentimentul de vinovăție.

9. Lipsa tehnicilor sănătoase de gestionare a emoțiilor:

Atunci când ne lipsește abilitatea de a ne gestiona în mod eficient și sănătos emoțiile putem intensifica inconștient sentimentul de vinovăție. Dacă nu știm cum să identificăm și să exprimăm în mod adecvat emoțiile noastre, acestea pot deveni copleșitoare și dificil de gestionat, împiedicându-ne să luăm deciziile care ne-ar aduce bunăstare și echilibru.

Atunci când evităm sau suprimăm emoțiile noastre neplăcute sau inconfortabile, acestea pot persista și se pot transforma într-un sentiment de vinovăție sau auto-culpabilizare.

Lucrul cu tine însuți necesită efort, timp și răbdare și ești mereu la risc să te abandonezi din cauza lipsei unor tehnici eficiente de lucru. Știu asta și de aceea am creat “Jurnalul Destinului Tău”, un e-book în care am adunat cele mai puternice întrebări de reflecție și conștientizare zilnică și întrebări pentru stabilirea obiectivelor tale pe termen scurt și lung. Te poți înscrie să o primești gratuit, introducând adresa de mail aici: https://www.gabrielarosoiu.ro

Prin practica scrierii în caietul tău de dezvoltare personală te vei confrunta și vei lucreza cu emoțiile tale asigurându-ți o stare de bine și stabilitate emoțională pe termen lung.

Dacă cele prezentate în articolul de față au rezonat cu tine, mă poți urmări în continuare pe Social Media: “Gabriela Rosoiu Life Coach” sau mă poți contacta aici  https://www.gabrielarosoiu.ro/contact/ pentru a-mi spune cum progresezi în dezvoltarea ta personală.