Pe internet relatii ceva mai reale
Michael Stora: „Indentificarea cu cei care au trait aceleasi lucruri ne permite sa ne asumam problemele noastre mai simplu. Pe internet se mai gaseste cineva care sa te sustina cand iti este rau“.
Putem gasi ajutor si cand apropiatii nostri ne judeca, ne condamna modul de viata sau alegerile amoroase. Fara sa fie implicati in viata noastra cotidiana, acesti prieteni ne aduc distantarea de care avem nevoie.
Riscul este sa luam acesti prieteni drept terapeuti. Dat fiind ca le incredintam lucruri intime fara sa ii fi vazut vreodata, sentimentul pe care il avem fata de ei este asemanator transferului pe care il dovedim fata de psihanalist.
Acest tip de relatii poate face bine, dar adevarata prietenie se naste din schimb, din reciprocitatea rolurilor. „Nu poate functiona pe termen lung, si uneori ajungem sa fim «locuiti» de suferinta celuilalt“, avertizeaza Michael Stora.
LEGATURI MAI LIBERE
„La telefon, nu stim niciodata daca am nimerit intr-un moment bun, dar, daca trimitem un mesaj pe Facebook, nu riscam sa deranjam“, spune L., 32 de ani.
Cu un „status“ (o propozitie care descrie activitatea din ziua respectiva), prin fotografii sau comentarii de orice gen, Facebook permite urmarirea vietii cotidiene a prietenilor fara a fi obligati sa reactionam la toate solicitarile lor.
Ne da ocazia sa cultivam relatii amicale fara sa ne angajam prea tare. Web-ul ne permite reconcilierea nevoii de independenta cu cea de legaturi interumane.
In prieteniile de zi cu zi, exista mereu dorinta inconstienta de a fi indispensabil celuilalt, in vreme ce, pe Internet, renuntam un pic la acest lucru, spune psihanalistul Lo¯ck Roche.
„Suntem mai respectuosi cu viata celuilalt, nu ne mai amestecam neinvitati. Este darul si contradarul in forma sa cea mai pura. Ne oferim pe noi insine stiind ca nu putem avea parte de raspuns. Riscul: sa uitam ca prietenia trece si prin… corp. Ne multumim cu relatii putin implicante, in vreme ce prietenia trece si prin corp“, spune Lo¯ck Roche.
Intre prieteni exista situatii in care vorbele nu ajung sau nu ajung pentru a umple o intalnire, prezenta fizica. „Masini pulsionale“, asa cum suntem, avem nevoie sa ne vedem amicii, sa ii atingem, sa radem cu ei, fara ecrane interpuse…
BILANTUL DE VIATA
„Pe situri care se ocupa cu gasirea colegilor de liceu mi-am regasit vechiul prieten“, spune Ema, 51 de ani. „El are viata lui, eu pe a mea, dar avem lucruri in comun si cred ca intr-o zi vom putea fi prieteni.
Aceste regasiri imi fac placere, pentru ca ele imi permit sa redevin tanara, sa ma revad atunci cand eram tanara, la 17 ani…“ Astfel de reintalniri sunt ocazia realizarii unui bilant de viata, de masurare a drumului parcurs.
Sociologul Dominique Cardon spune ca, odata cu accelerarea vietii sociale, a schimbarii de slujba sau loc de trai, avem nevoie si de stabilitate. Aceste retele ne permit sa mentinem legaturile, sa dam sens acestei fictiuni contemporane care este „ne vedem, bem un pahar“.
Internetul ne permite si sa ne mintim cu privire la legea care spune ca, odata cu varsta, scade numarul de prieteni. „Daca avem o retea bogata la 19 ani, numarul lor va scadea odata cu anii“, spune sociologul.
„Pentru ca nu mai apar ocazii de a se revedea, ies mai mult in cuplu, intra in viata profesionala, apare un copil, iar aceste lucruri sunt contrare cu o crestere a sociabilitatii.“
Pe net, pierderea relationala nu este niciodata o fatalitate: chiar daca a trecut varsta la care sa pierdem noptile impreuna in oras, nu e niciodata prea tarziu sa dam un branci vietii noastre amicale…
Riscul? Cultivarea nostalgiei. Plecarea in cautarea prietenilor din copilarie poate fi o fuga de prezent. „Intr-o societate obsedata de tinerete noi reusim sa ne regasim adolescenta“, spune Michael Stora.
Magnifiat de amintire, prietenul venit din trecut pare ca ne va rezolva problemele cu o lovitura de bagheta magica si ne va permite sa traim 20 de ani mai tarziu.