Elibereaza-ti creativitatea
Reinventeaza cotidianul, imagineaza-ti noi solutii, indeparteaza-te de cararile batatorite, indeplineste-ti visurile, scrie… elibereaza-ti creativitatea!
„O gradina de zarzavaturi dovedeste mai multa creativitate decat o pictura proasta“, afirma psihologul Abraham H. Maslow.
Este suficient sa observam gaselnitele micilor genii in ale decoratiunilor sau muncilor gospodaresti ori inventivitatea creatoarelor de moda care, folosind foarfeca de cateva ori, isi transforma rochiile vechi in tinute new-look…
In opinia filozofului Gaston Bachelard, imaginatia creatoare constituie originalitatea noastra, ca fiinte umane.
De la inventarea focului pana la inventarea antibioticelor, creativitatii ii datoram intreaga noastra supravietuire…
Creativitatea este „capacitatea de a gasi solutii originale la intrebarile pe care ni le adresam si de a ne realiza potentialul personal aplicand talentele proprii la indeplinirea concreta“, rezuma psihiatrul si psihoterapeutul behaviorist Jean Cottreaux.
Creativitatea se exprima cand inventam un nou pas de dans sau rezolvam o problema complexa, cand creionam o multime de artificii diplomatice pentru a reconcilia prieteni suparati.
Impulsul creator
„O creatie este un tablou, o gradina, o coafura, o simfonie, o sculptura, un fel de mancare“, scria psihanalistul Donald W. Winnicott.
Pentru acest specialist al constructiei psihice, creativitatea apare inca din primele luni de viata, alaturi de un impuls creator.
„Acesta este prezent in fiecare dintre noi – bebelus, copil sau adult“, asigura el. Prima activitate creatoare este visarea cu ochii deschisi. Apoi vine timpul destinat jocului, gratie caruia copilul pune in scena universul sau interior si da forma unei lumi conforme cu dorintele sale.
Pentru Donald W. Winnicott, intensitatea capacitatii creatoare a unui individ este legata de relatia precoce cu mama.
De altfel, tot ceea ce cream, real sau simbolic, este mereu pentru o alta persoana. Blocajele pe care le intampinam au drept cauza exact aceste persoane susceptibile sa ne judece, sa dispretuiasca ideile noastre.
Parintii imaturi care se transforma in critici de arta risca sa inhibe pe termen lung copiii care le arata mandri vaza oribila din ceramica pe care au confectionat-o la scoala, de Ziua Mamei.
O copilarie fericita este oare conditia creativitatii? Nu mereu, intrucat tocmai lipsurile si nemultumirile dau nevoia de a transforma ordinea lucrurilor. Iar o anumita doza de anxietate este unul dintre cele mai bune motoare pentru a gasi rapid solutii la probleme aparute.
Pentru Freud, a crea inseamna a devia impulsurile sexuale de la scopul lor initial pentru a le plasa in serviciul artei – proces numit sublimare.
Bucuria privirii este cea care ne anima atunci cand fotografiem, cand pictam; bucuria exprimata verbal ne incita sa recitam poeme sau sa inventam feluri noi de mancare.
Dar exista oare un continuum intre un copil care modeleaza plastilina si geniul unui artist precum Rodin? Intre adolescentul care zdrangane cu interes chitara si tanarul Mozart care compune o opera?
„Creatia artistica ramane, ca atare, un mister impenetrabil“, raspundea Freud. „Creatorul este cineva care, iesit din multime, a bulversat spectatorii mult prea plafonati, lasandu-i sa vada neobisnuitul“, estimeaza Jean Cottraux. Un fel de erou transgresiv.
Tulburarile grave de dispozitie (depresia si euforia cu delir megaloman) care afecteaza 0,7 % din populatie, privesc 7 % dintre marii creatori!
Mai multe trasaturi de caracter ale hipercreativilor ii apropie pe acestia de schizofrenici. De altfel, in mai 2010, o echipa de cercetatori de la Institutul Karolinska din Suedia, a aratat ca in cazul personalitatilor creatoare, creierul este asemanator cu cel al psihoticilor… nu e interesant?
Dar cum se face ca bolnavii mintal au rationamente absurde, iar persoanele creatoare au idei originale? Oamenii de stiinta nu stiu sa raspunda la aceasta intrebare. Misterul creatiei risca sa ne tina cu sufletul la gura inca mult timp de acum inainte. Insa intuitia lui Aristotel pare, inca o data, justificata: „Nu exista geniu fara un pic de nebunie“.
