Esti dependent de net?

Din ce moment folosirea intensiva a internetului iti poate afecta luciditatea si relatiile cu ceilalti, din jurul tau? Se poate oare vorbi despre o dependenta?

Ora trei dimineata. Cu o­chii carpiti de somn, Geor­ge isi ia pe el un ha­lat vechi si se indreap­ta tiptil spre birouasul lui. Nu are nevo­ie de lumina, poate sa-si deschida computerul in bezna completa. Un li­car alb, zgomotul inabusit al hardului si fereastra magica se deschide spre lumea virtuala. Aproape ca in­tr-un vis, tanarului ii apare pagina de deschidere a furnizorului sau de internet. Urmeaza sa navigheze ore in sir.

Are ceva de facut la aceasta ora din noapte? Nu, vrea doar sa dea o rai­ta prin mailbox pentru a verifica daca a mai primit mesaje. Si iata-l purtat pe un val fara sfarsit de imagini, pe care le deschide si le inchide cu clicuri febrile pe mouse-ul computerului. Site-uri noi, pagini de i­ma­­gini, pagini de texte, secvente vi­deo…

Totul trece – de la informatiile generalizate sau de la noutatile lumii auto pana la cadrele filmelor care tocmai se turneaza. Tanarul se lasa absorbit de web – „prins in plasa“, ar spune unii. Si nu gresesc: la 32 de ani, George are comportamentul ti­pic al unui dependent de computer, adica al unei persoane care este dependenta de interactiunea cat mai indelungata cu computerul si cu realitatea virtuala.

Ce este aceasta dependenta?

Ne putem intreba ce inseamna dependenta, care sunt inconvenientele ei si prin ce se deosebeste de altele. Pentru psihiatrul si psihoterapeutul cognitivist Radu Teodorescu, „a avea un comportament dependent inseamna situatii speciale in care per­soane deprimate sau care doresc sa evite sa se confrunte cu o realitate ostila se pot refugia intr-o activitate de tip citit, televizor, internet. In rarele cazuri in care exista o suferinta, ea este de alta natura. Computerul nu este decat masca cea mai eviden­ta sub care se ascunde ea. Pe de o parte, internetul este doar un mijloc prin care cineva se implica une­ori patologic in diverse activitati care procura o placere: sex, joc, cumpa­ra­turi, etc. Dependenta de acestea ne era deja cunoscuta tuturor, internetul nu face decat sa ofere posibilitatea obtinerii satisfactiei dorite mult mai repede si poate sa duca la consecinte grave. Fiecare dintre a­ces­te com­portamente (care nu au ni­mic pa­tologic in sine) se poate tran­sfor­ma, in masura in care tulbura semnificativ existenta individului si ii afecteaza statutul social, profesional, financiar, viata de familie ori echilibrul psihologic“. Ceea ce nu in­seam­na ca trebuie sa depistam repede primele semne ale unui comportament dependent pentru a-l constientiza si a incerca sa-l in­drep­tam.

Primele simptome

Doctorul american David Greenfield a enuntat simptomele dependentei de net: se simt „altfel“ cand se conecteaza, sunt irascibili si nervosi cand se deconecteaza; navigheaza pentru a scapa de temeri, pierd no­tiunea timpului, incearca sa reduca (fara sa reuseasca) consumul de pagini web etc.

„Nu am ajuns in punctul ala!“, exclama George. „Nu ma gandesc sa imi stric viata de familie si nici sa devin insuportabil cand plec in weekend. Dar e adevarat ca petrec mult timp navigand si ca ma trezesc adesea noaptea cu do­rinta imperioasa de a ma co­nec­ta.“

Tocmai asta e: timpul; incepand din ce moment devii un maniac al computerului, adica cineva care cu greu se mai desprinde de el? Ne spu­ne psihologul Silviu Toma, care observa ca „anumite persoane ajung sa isi neglijeze familia, meseria, responsabilitatile sociale, sufera de izolare sociala, au dificultati financiare si chiar reclama probleme de natura fizica drept rezultat al utilizarii excesive a internetului“.

Astfel, s-a ajuns sa se vorbeasca de o forma de „a­dic­tie“ de internet sau de „sindromul utilizarii excesive a internetului“. Acest sindrom poate fi recunoscut dupa unele criterii cum sunt: cres­te­rea numarului de ore petrecute on-line (peste 45 h/saptamana), tremur, greata, dureri de cap, dorinta de a scapa de aceste simptome prin relu­area navigarii pe internet, reducerea activitatilor din mediul social, ocu­pational si familial. Altfel spus, nu timpul petrecut pe web provoaca un comportament patologic, ci felul in care este el petrecut: nu in vederea indeplinirii unor sarcini, ci „in sine“, pentru ca „nu poti altfel“.