Fetele care sfidează taurii: când inteligenţa învinge forţa brută

„Lumina aurie a soarelui cretan inundă arena palatului din Knossos; aerul, înţesat cu mirosul mării și al ierburilor sălbatice care cresc pe dealurile din jur, este cald și vibrant de așteptare.
Mulţimea este tăcută, aproape ţinându-și respiraţia în timp ce tinerii atleţi se așează în cerc. Printre ei se află Ariadna, o fată cretană care se confruntă pentru prima dată cu un test foarte dificil, un ritual care necesită forţă, curaj și dexteritate și care reprezintă trecerea la vârsta adultă. În centru, nisipul prăfuit freamătă sub copitele unui taur puternic, întruchiparea forţei naturii.
Ariadna, desculţă, cu părul negru strânsîntr-o împletitură, respiră adânc, căutând ritmul propriei respiraţii. Concentrarea este maximă, inima se accelerează, toţi mușchii sunt gata să se dezlănţuie: este adrenalina acţiunii, emoţia momentului perfect, conștiinţa că cea mai mică greșeală ar putea însemna moartea.
Taurul pornește, atacând cu o furie oarbă. Ariadna aleargă înainte, îl atacă cu un salt perfect calibrat. Mâinile ei se agaţă de coarne, profită de impulsul animalului pentru a se lansa în aer, sare graţios și aterizează ușoară ca o pană în spatele lui. Publicul izbucnește într-un strigăt de bucurie. Scena este repetată la nesfârșit:nu este o luptă, ci un exerciţiu de dexteritate, un dans periculos între viaţă și moarte, în care inteligenţa și agilitatea prevalează asupra forţei brute. În cele din urmă, taurul este epuizat. Și Ariadna a câștigat”.
Scena fetei care înfruntă taurul este doar un exemplu al rolului extraordinar pe care îl aveau femeile în acea civilizaţie. Spre deosebire de multe alte culturi antice, femeile minoice se bucurau de drepturi și libertăţi care le puneau aproape pe picior de egalitate cu bărbaţii. Ele nu erau relegate în sfera domestică, ci participau activ la viaţa religioasă, politică și socială a insulei, sfidând stereotipurile care, în multe culturi ulterioare, ar fi relegat sexul feminin la un rol subordonat și secundar.
Reprezentările artistice ale epocii, cum ar fi frescele din Knossos, arată femei în poziţii de putere: preotese oficiind ceremonii, sportive participând la jocuri, nobili conducând. Femeile minoice puteau moșteni proprietăţi, conduceau afaceri și deţineau funcţii de conducere.
Prezenţa lor nu era marginală, ci centrală pentru reprezentarea vieţii cotidiene. Hainele elegante și colorate, adesea cu bustul descoperit, nu erau doar un semn de estetică, ci și de libertate și stimă de sine.
Citește continuarea articolului în ediția martie 2025 a revistei Psychologies sau abonează-te și profită de ofertele speciale!