Jung ne indeamna sa ne acceptam dimensiunea magica
Ce portret (inedit) al autorului se contureaza prin publicarea acestei lucrari? Vedem acum un „alt“ Jung?
V.D.Z.: Daca, pana la Jung, psihanaliza freudiana ne obisnuise cu sondarea inconstientului personal, a acelui inconstient care se formeaza in ontogeneza, inconstient de care este legata nevroza, psihologia analitica ne deschide poarta spre tenebrele inconstientului colectiv, acel inconstient care, dupa Jung, alimenteaza psihozele atunci cand coplesesc eul.
Ca deschizator de noi drumuri de acces la inconstient, Jung isi ilustreaza forta psihica deosebita de a se lupta cu psihoza.
„Confruntarea cu inconstientul“, despre care vorbeste Jung in Amintiri, vise, reflectii „este de fapt o confruntare titanica cu forte interioare de necontrolat pentru oamenii obisnuiti.“
Desenele, mitologia personala, mandalele lui Jung par, la prima vedere, niste manifestari dispersate ale personalitatii sale inconstiente. Se poate decela un Eu coerent, nou, superior, dincolo de toate aceste fragmente?
V.D.Z.: Fragmentele pe care Jung le „dezgroapa“ prin autoanaliza de mare profunzime sunt menite integrarii in Eu intr-un proces care urmareste sa-l extinda si sa-l apropie de Sine (Selbst) — arhetipul totalitatii psihice integrate.
Daca Eul pierde contactul cu Sinele, atunci apar sentimente de instrainare, de lipsa de sens, chiar depresii, ceea ce ar caracteriza, dupa Jung, viata omului contemporan.
Cand Eul si Sinele au o relatie de comunicare optima, se realizeaza ceea ce Jung numeste „individuatie“, adica dobandirea realitatii si sentimentului unicitatii indivizibile in conexiune cu experienta mai larga a umanitatii.
Tendinta autorealizarii in sensul de mai sus este inerenta psihicului uman, iar scopul ultim al analizei este tocmai de a facilita acest proces.
Jung recomada si pacientilor sa scrie propria lor Carte Rosie. Este aceasta o metoda buna de autoexplorare? Ce a dat acest demers de autoexplorare prin toate mijloacele la nivelul psihoterapiilor de azi?
V.D.Z.: In masura in care confruntarea controlata, in interiorul unei psihoterapii, cu inconstientul colectiv este benefica sanatatii psihice si dezvoltarii spirituale, daca fiecare dintre noi am reusi sa scriem o carte rosie, multe lucruri s-ar schimba in bine in mentalitatile romanesti!
S-ar obtine mult mai multa decentrare, adica preocupare pentru ceea ce este suprapersonal in noi, spre binele individual si colectiv.
„Magia este o forma de viata. Cand ai facut tot ce ai putut pentru a conduce carul si bagi de seama ca un altul mai mare il conduce, atunci are loc actiunea magica. Nu se poate spune cum are loc, fiindca nimeni nu o poate prevedea, caci magicum e tocmai anomicul, ceea ce se produce in afara regulei, ca sa zic asa, intamplator. Dar conditia este de a te asuma total si de a nu reproba nimic, pentru a transfera totul in cresterea copacului. De asta tine si prostia, pe care oricine o are in mare masura, si tot asa lipsa de gust, care pentru multi reprezinta cel mai mare necaz.“ Va rog sa comentati afirmatia de mai sus, din Liber Secundus.
V.D.Z.: Citatul pe care mi-l propuneti pentru comentariu poate contraria spiritul stiintific al vremii noastre, din perspectiva caruia magia este o forma revoluta a gandirii si simtirii.
Din punctul meu de vedere, Jung ne indeamna sa acceptam ca fiind a noastra si dimensiunea magica, sa nu o mai repudiem cu dispret.
In niciun caz nu este vorba sa ne conducem din nou dupa gandirea magica, asa cum i se intampla omului arhaic.
Trebuie doar sa stim ca ne apartine si sa ne lasam, cu un suras, din cand in cand, in voia ei, pentru a simti plenitudinea adevarata.
Interviu de Iuliana Alexa
