Masina de teren, o declaratie de temperament
Concepute initial pentru expeditii in afara oraselor, masinile de teren misuna pe strazile sufocate de trafic. Scumpe, poluante, greoaie, le seduc si pe femei. Ce se ascunde in spatele acestei atractii?
Posesorii masinilor de teren – Land Rover, BMW, Mercedes, Volvo sau Porche – merg singuri in ele. Daca e sa dam crezare statisticilor, ei nu au decat un copil. Si desi isi cumpara motoare cu 4 roti de tractiune, doar 5 % dintre ei le folosesc pentru a merge pe teren accidentat si noroios. Cu toate astea, fenomenul urban 4×4, contradictie permanenta si non-sens economic, cunoaste o atractie fara precedent.
In 2007 vanzarile de automobile de teren au cunoscut o crestere spectaculoasa fata de anii anteriori. 16 000 de masini de teren au fost cumparate anul trecut in Romania, cu 30 % mai multe decat in 2006. Cifra depaseste chiar si cresterea globala a pietei auto in Romania pentru 2007, care a fost de 26%, valoare foarte mare pentru oricare stat din UE. Pentru 2008 prognosticul producatorilor de masini de teren e chiar si mai optimist: ei spera sa vanda in Romania 20 000 de masini 4×4. Aceasta in conditiile in care preturile incep de la 20 000 de euro.
Regele junglei urbane
E succesul masinilor 4 x 4 un fenomen normal in Romania? Costin Patrascu, psihiatru si consilier psihologic, apreciaza: „Ar trebui sa ne intrebam mai intai daca mai traim intr-o societate normala sau nu. La urma urmei, cu cine sau cu ce trebuie sa facem comparatia? Chestiunea masinilor de teren in mediul urban face parte din ansamblul mai larg al fenomenelor sociale care caracterizeaza societatea noastra si nu poate fi mai normal sau mai anormal decat societatea insasi.“
Succesul masinii de teren vorbeste despre imaginarul societatii de azi. Bogdan Iancu, antropolog, vede in acest fenomen un reflex al unui comportament social ale carui manifestari imbraca forme foarte diferite, dar care, in esenta, ascund acelasi lucru. El face o comparatie cu „explozia de case cu un numar mare de camere in care nu doarme sau nu se odihneste nimeni“. Concluzia e cea stiuta: „E deja un loc comun ca masina de teren este un semn de statut social si ca ea vorbeste explicit despre succesul in afaceri al posesorului.“
Explicatii exista, ele au legatura cumva cu istoria recenta a Romaniei, dupa cum arata Costin Patrascu: „Traim intr-o societate care se caracterizeaza, printre altele, prin aceste doua aspecte: pe de o parte, nevoia de a acumula cat mai mult, compulsiv si reparator, pentru a compensa frustrarile de dinainte de 1989 si a indulci stresul de dupa; pe de alta parte, imaginea publica, felul in care oamenii sunt priviti de ceilalti, este pentru majoritatea dintre noi singurul reper in aprecierea de sine. In lipsa acestei oglinzi sociale, majoritatea dintre noi s-ar simti debusolata.
In plus, modelul de succes al societatii de azi pare unul caracterizat prin abatere de la norme, centrarea extrema pe sine si agresivitate. In acest context, masinile de teren nu sunt numai un mod de a iesi in evidenta, de a arata cat ai reusit sa acumulezi si cat valorezi ca om, ci si expresia unei agresivitati tot mai putin sublimate.
In trafic, e un mod de a ne arata muschii, fie pentru ca ne face placere, fie pentru ca ne temem de ceilalti, de agresivitatea lor, si atunci incercam sa ii intimidam inainte de a ne agresa ei pe noi.“
Zeii soselelor
Aceasta „superioritate“ este fundamentala cand incerci sa decriptezi psihologia soferului de masina de teren.
Nu intamplator reclamele la masinile de teren vorbesc despre o lume care se afla „deasupra a orice“, asemanatoare unui spatiu al zeilor, in mod miraculos curatat de micile mizerii terestre. Dar si de o pozitie din care te uiti la ceilalti de sus si vezi mult mai departe. Aceasta induce faptul ca soferul de 4×4, dominant, apartine unei caste rutiere superioare, o elita a soferilor. Ceea ce demonstreaza, inca o data, ca producatorii de publicitate sunt foarte priceputi in a construi o relatie psihologica intre produsul pe care il propun si clienti.
Costin Patrascu explica: „Exista o identificare a persoanelor care conduc masini deosebite, fie 4X4, fie masini scumpe, cu valoarea sau puterea acestor masini. Daca masina-i puternica, si eu sunt puternic! Daca masina e una scumpa, si eu sunt un individ valoros! E o chestiune care se intampla, mai mult sau mai putin, tuturor si in mod special personalitatilor mai putin maturizate.“
