Nevoia de aprobare, oameni cu bani sau care ne ajută să evoluăm personal… După ce criterii ne alegem, de fapt, prietenii?
Zicala „spune-mi cu cine te-nsoțești, ca să-ți spun cine ești“ este, în general, adevărată, având în vedere valorile, hobby-urile, interesele pe care le avem în comun cu prietenii. Dar ce se întâmplă de-a lungul anilor cu relațiile noastre de prietenie?
Părinții influenţează aproape tot în viaţa copiilor, inclusiv alegerea prietenilor. Dacă în copilărie ai văzut casa plină de oameni, există multe şanse ca la maturitate să fii înconjurată de mulţi prieteni.
Totodată, dacă părinţii au avut o atitutine înțelegătoare, proactivă în mediul social, copiii învaţă să se comporte asemănător în propriile relaţii sociale.
Bineînţeles, dacă micuții au fost învăţaţi „să nu dea din casă“ sau „nimeni să nu-ţi ştie casa“, părinţii au avut un comportament precaut, rezervat în mediul social, probabil că și copiii vor adopta aceeaşi atitudine în viitor.
Citește și:
8 ingrediente de bază într-o relație de prietenie
Adevăruri surprinzătoare despre prietenie și nu numai
În ceea ce priveşte alegerea prietenilor, în funcție de dinamica propriei familii, copiii, adolescenţii şi adulții vor căuta să fie înconjuraţi de persoane care să îi satisfacă emoțional.
Astfel, alegem oameni care să aibă o atitudine protectoare ori, dimpotrivă, o atitudine supusă, compensând incapacitatea noastră de a decide în mediul familial prin alegerea unor prieteni pe care să îi putem domina.
Prietenii bărbați
De ce unele femei au numai prieteni bărbați? Un motiv poate fi căutarea unei figuri paterne, a unui comportament protector, înțelegător, dar mai puțin complicat ca al unei femei.
În general, bărbaţii nu despică firul în patru, găsesc soluţii simple la problemele dificile, transmit un sentiment de siguranţă.
De asemenea, bărbaţii sunt mai direcți decât femeile, o relaţie de prietenie cu un bărbat e mai simplă, el îţi va spune în faţă dacă e deranjat de ceva, nu transmite mesaje confuze.
Totodată, prietenia cu un bărbat ajută femeile să privească problemele dintr-un alt unghi, ba chiar să înțeleagă mai bine comportamentul partenerului lor de viață.
High class
Unii oameni simt nevoia să se asocieze cu persoane cu un statut înalt, pentru a compensa anumite neajunsuri din viaţa lor.
Speră că vor beneficia de know-how-ul prietenilor pentru a avea succes în carieră. De asemenea, pot „gusta“ din plăcerile scumpe ale vieţii, află dacă îşi doresc cu adevărat un statut înalt şi care este calea spre acest mod de trai.
Evoluția personală
Prietenii sunt foarte importanţi, indiferent de vârsta pe care o avem, dar mai ales în adolescenţă. Și cum toate relaţiile din viaţa noastră ne influenţează, relaţiile de prietenie nu fac excepție.
Sunt situaţii în care cineva începe să folosească un anumit tip de limbaj, un anumit accent doar pentru că prietenii, colegii de serviciu, oamenii cu care petrece foarte mult timp le folosesc.
Această schimbare este involuntară, neconștientizată, iar modul în care abordăm viaţa depinde foarte mult de nivelul de inteligenţă, aspiraţiile şi potenţialul prietenilor.
Bineînțeles că prietenia cu un grup de oameni devotaţi, isteţi, ambiţioşi ne va impulsiona să adoptăm un comportament similar.
Cu cât mai mulți, cu atât mai bine?
De ce unii oameni au foarte puțini prieteni și alții un grup extins? Întâi, datorită dimensiunii personalității lor!
Un om introvert (timid, în limbajul popular) se conectează mai greu la persoanele noi, încrederea îi este câștigată în timp îndelungat și, astfel, are un număr mai redus de prieteni.
O persoană extrovertă este mult mai sociabilă, uneori mai „credulă“ decât un introvert precaut, îi place să fie înconjurată de prieteni, să se distreze, dar probabil că nu îi consideră pe toți „prieteni apropiaţi“.
Apoi, în funcție de experienţa anterioară de viaţă, dacă au existat prieteni care ne-au trădat încrederea, ne-au rănit emoţional, vom fi mult mai precauţi pe viitor:
indiferent de dimensiunea personalităţii noastre, vom sufla şi în iaurt şi vom prefera să avem aproape doar acei doi-trei oameni care întotdeauna ne-au susţinut corespunzător.
Nevoia de aprobare
Unii oameni vor să se înțeleagă bine cu toată lumea, vor să placă tuturor și caută să se împrietenească cu toți cei care îi înconjoară.
Ei caută dezirabilitatea socială, fenomen în creștere în ultimii ani, odată cu dezvoltarea mediului online. Începem să devenim dependenţi de un „like“ nu doar în mediul online, ci și offline, ne hrănim ego-ul cu fiecare apreciere verbală sau non-verbală.
Această dezirabilitate socială vine dintr-o încredere scăzută în sine, din nevoia de confirmare.
Structura de personalitate a acestor indivizi este, în cele mai multe cazuri, histrionică, cu nevoi predominante de a fi în centrul atenţiei, adulat, promovând o pseudostimă de sine.
Cum se formează prieteniile
Există situaţii când doi oameni se împrietenesc imediat, există o chimie între ei şi o senzaţie de relaxare când unul este în prezenţa celuilalt.
Pot vorbi cu ușurință despre diverse aspecte ale vieţii şi descoperă, în timp, că au multe lucruri în comun. Unele prietenii se formează datorită unui aspect situaţional: o aventură pe munte, o petrecere, o tabără.
Altele au la bază un eveniment emoţional important: două femei se pot împrieteni deoarece ambele trec printr-un divorț sau ambele îşi organizează nunta.
O altă situaţie frecventă este cea în care mamele se împrietenesc la locul de joacă a copiilor ori pe reţelele de socializare, discutând despre copii, bucurându-se că aceştia devin, la rândul lor, prieteni.
Totuşi, prieteniile solide, care trec proba timpului, sunt cele care se consolidează pas cu pas, când persoanele implicate au viziuni comune despre viaţă, aceleaşi hobby-uri, un nivel asemănător de inteligenţă şi aspiraţii, o situaţie financiară similară.
O chestiune de chimie
Sunt anumite persoane cu care „chimia“ este imediată, pur și simplu îl placi pe omul acela, fără să îţi poţi explica de ce și vrei să fii în preajma lui.
Deşi la nivel raţional nu realizezi ce anume te atrage la el, subconștientul este cel care alege pentru tine.
De cele mai multe ori, ne apropiem de persoane asemănătoare nouă, cu care, după discuţii îndelungate, ne descoperim o experienţă de viaţă similară sau o modalitate asemănătoare de a trăi anumite situaţii de viață.
Subconștientul detectează acelaşi tipar şi caută să-l perpetueze pentru că îi este cunoscut. Totodată, există oameni pe care îi displacem de la prima vedere şi nu le vom da „o şansă“ niciodată.
Jung vorbeşte despre „umbră“, acea parte din noi neacceptată, neasumată, iar elementele pe care nu le putem suporta la ceilalți sunt, de fapt, aspecte proprii ce se manifestă în exterior.
În plus, anumite persoane ne amintesc involuntar de situaţii pe care nu vrem să le retrăim, le asociem cu alți indivizi din trecutul nostru, care ne-au rănit sau ne-au făcut să ne simţim incomod.
Impedimente obiective
Lipsa timpului este unul dintre motivele pentru care, la maturitate, prieteniile se leagă mai greu. Majoritatea adulților are un serviciu solicitant, o familie şi un grup mai mare sau mai restrâns de prieteni vechi.
Cum ziua are doar 24 de ore, iar weekendul – două zile, de cele mai multe ori este greu să întreţii relaţiile pe care le ai deja, iar timpul pentru a forma şi consolida prietenii noi este insuficient.
De asemenea, timpul pentru petreceri, ieşiri în oraș etc. fiind limitat, oamenii preferă să fie înconjuraţi de persoane cu care se simt în largul lor, să fie relaxaţi în totalitate.
Prieteniile se formează foarte uşor în copilărie, deoarece copiii nu sunt pretenţioşi, iartă cu uşurinţă, iubesc pur și necondiționat.
În timpul adolescenţei, oamenii sunt în formare, încă nu s-au descoperit pe sine și, astfel, nu au aşteptări bine definite referitoare la calităţile prietenului ideal.
Totodată, prieteniile din adolescenţă sunt longevive, pentru că persoanele implicate cresc împreună, se completează, experimentează împreună etapele vieţii.
Prietenia adevărată
Prietenia adevărată este acea relație stabilă cu o altă persoană sau cu un grup de persoane, în care există valori comune, ajutor reciproc, încredere şi iubire.
Cunoştinţele sunt oamenii cu care petrecem timpul din motive situaţionale (colegi de serviciu, şcoală, excursii, simpozioane, conferinţe etc.) sau temporare, când există interese comune pentru o scurtă perioadă de timp.
De Raluca Barcan, psiholog clinician și coach în parenting, [email protected]
A consemnat Cătălina Cristescu