Sa devin adult, chiar trebuie

“E imatur“, “Nu stie ce vrea“…“Nu a plecat inca de la mama si de la tata?“ Auzim adesea aceste formulari.

Ce inseamna de fapt maturitatea? Sa ai copii? Sa fii responsabil si pentru altcineva decat pentru tine? Pentru o pisica sau pentru o persoana? Sa-ti castigi existenta?

„Maturitatea indica felul cum o persoana raspunde circumstantelor sau mediului intr-o maniera potrivita. Acest raspuns este in general invatat si nu insinctiv si nu este determinat de varsta.

Maturitatea inseamna si constiinta timpului si locului pentru o conduita adecvata, in acord cu situatia, cultura si societatea in care locuim“, spune wikipedia.org.

Maturitatea psihologica este diferita de cea legala, de exemplu.

Adolescentii sunt intr-o lupta stransa cu parintii pentru a nu mai fi considerati copii, dar excesele lor atesta imaturitatea cerebrala si cea sociala.

Recentul caz de la liceul Jean Monnet arata cum o mana de fete vor sa pozeze in femei dezinhibate, dar dincolo de conduita lor riscanta sexual se ascunde adesea nevoia de atentie a unui copil.

„Showing off“, demonstratia maturitatii, zgomotos si cu orice pret, nu miroase a bine.

„Maturitatea este abilitatea de a duce la capat ceva. De a face ceva fara a fi necesar sa fii supravegheat. Capacitatea de a dispune de bani fara a-i cheltui si aceea de a suporta o injustitie fara a dori neaparat sa te razbuni“, scria Abigail van Buren, o jurnalista din anii ‘60.

Aceeasi femeie spirituala scria ca „esti tanar doar o data, dar poti ramane imatur toata viata..“

„Esti matur atunci cand iti castigi existenta“, imi spunea deunazi o doctorita psihiatru. Daca ar fi vorba numai de atat ar fi bine. Maturitatea inseamna experienta dar si reflectie pe seama experientelor avute, integrarea a ceea ce am trait, acceptarea propriilor limite, a propriei finitudini…

Nu in ultimul rand, maturitatea este puternic marcata cultural. „Cand am plecat in Spania, la iubitul meu, am ramas socata sa constat ca el se mutase de acasa abia cu cateva luni in urma… are 34 de ani, pentru numele lui Dumnezeu!“ declara o amica.

„Dar la ei e ceva comun…“ Alta femeie se plange: „Prietenul meu sta tot cu mama acasa, desi are mijloace sa se mute intr-o garsoniera, singur. Spune ca are grija de ea, dar ea nu are nevoie sa aiba cineva grija de ea, nu e bolnava, nu e dependenta. Ma frustreaza ca ne vedem la el in dormitorul de fecior si nu avem nici un fel de intimitate. Tatal meu a fost pe picioarele lui de la 17 ani, a facut facultatea muncind pe santier, am crescut cu ideea ca barbatii asa ar trebui sa fie. Ce se intampla?“

Maturitatea, azi

Chiar asa, ce se intampla? Sunt femeile mai mature, in medie? Fetitele se maturizeaza fizic mai repede decat baietii, pubertatea lor incepe cu aproximativ doi ani mai devreme decat la baieti.

Insa maturitatea este un concept atat de complex, incat simpla varsta biologica aproape ca nu mai este un criteriu. Avem norocul sau nenorocul de a ne maturiza fortat, o data cu partea de experiente ale altui „calup“ de varsta.

„Eu am fost nevoit sa-mi asum cresterea surorii mele mai mici, am platit cheltuielile amandurora in facultate, am avut grija de ea, i-am fost mama si tata“, spune I., 34 de ani. „Acum ea e casatorita, are un copil, iar eu parca nu ma vad din nou in ipostaza de tata.

Pentru mine, faptul ca parintii nostri au murit si m-am trezit eu in rol patern a fost o experienta maturizanta, insa azi simt ca am facut-o cu mult inainte sa vina vremea. Azi nu am chef sa-mi mai asum nicio responsabilitate, vreau sa traiesc pentru mine insumi, sa fiu liber.

Stiu ce inseamna responsabilitatea fata de cineva dependent si nu mai vreau… A fi responsabil pentru altcineva inseamna sa renunti uneori la sansele proprii pentru ca ai grija de altul. Eu am pierdut niste trenuri si azi sunt frustrat.“

„Nu exista oameni mari“, ii spunea lui André Malraux un preot pe care acesta il intrebase ce a invatat de la oameni in 40 de ani de spovedanii. Care dintre noi, in ciuda varstei, nu s-a trezit ca nu stie ce sa raspunda, ca are chef sa fuga sa se ascunda in bratele mamei?

Adultii or fi o specie amenintata? Un club la care nu prea vrem sa aderam? Multi dintre cei pe care i-am intrebat au spus ca prefera sa pastreze ceva din copilarie. Oare de ce?

Este, pana la urma, o epoca in care seriozitatea si maturitatea sunt valorizate. Dar spot-urile publicitare si anunturile de gen ii vizeaza, in general, pe tineri. Chiar daca puterea de cumparare este in mainile celor mai varstnici, mesajele sunt de „rejuvenare“, limbajul exalta puterea specifica tineretii…