Sa ducem o viata generoasa
E bine sa duci o viata generoasa sau una egoista? Sa iti pese de altii sau nu? Dincolo de preceptele noastre morale care predica generozitatea, este bine sa punem la microscop comportamentele noastre prosociale.
Sunt oameni care traiesc numai pentru ei si pentru cei apropiati. Si sunt cei care militeaza pentru salvarea delfinilor, balenelor, a oamenilor fara adapost. Spunem despre cei din urma ca sunt „mai morali“. Dar e posibil ca acestia sa fie, pur si simplu, mai empatici.
Empatia (emotia care te face sa-ti pese de altul) e mai dezvoltata la unii decat la altii (la femei, mai mult decat la barbati, lucru care face ca ele sa lucreze mai des in organizatii nonprofit sau sa fie primele care alearga in ajutorul unui parinte varstnic, nu fratii lor).
Dar oare bunatatea ne costa sau ne ajuta pe noi insine in vreun fel? Adolescentii nu au cortexul prefrontal, (cel responsabil de autocontrol), perfect dezvoltat. De aceea, parintii de adolescenti pot povesti nenumarate episoade de pierdere a controlului din partea progeniturilor.
Intr-un studiu, psihologii au dorit sa afle daca adolescentii reactioneaza la recompense imediate, cum sunt jocurile video si drogurile, versus recompensele prosociale, mai abstracte.
Adica, cei care faceau voluntariat erau mai fericiti decat cei care jucau ceva pe calculator? 39 de tineri au fost urmariti timp de un an, ca sa se observe daca sunt mai deprimati sau mai veseli.
Previzibil, cei care alesesera activitati cu un sens, cei care ajutau sau dadeau bani saracilor, prezentau simptome mai reduse de depresie (adolescenta e o varsta destul de vulnerabila la asa ceva).
Asadar, ce este de facut? Sa ne trimitem copiii adolescenti la plantat copaci, ajutat batrani si alte activitati generoase? De ce nu?! Le face bine la sanatate!
Poate ca asta nu le va aduce automat fericirea, dar se stie deja ca cei care fac astfel de gesturi, in virtutea unor principii personale, a unei culturi, a generozitatii si bunatatii, sunt mai fericiti.
Facem un lucru rar – Andreea Liana Buzea, coordonator la „Plantam fapte bune in Romania“, asociatie ecologista non-profit, care se sprijina foarte mult pe voluntari
„Proiectul meu de licenta s-a transformat intr-o asociatie de protectie a mediului, cu acelasi nume: EcoAssist. In asociatie am ajuns sa cunosc o multime de oameni, am ajuns sa vad povesti de dragoste infiripate intre colegi de-ai mei, sa vad cum multi oameni si-au schimbat drumul in viata dupa implicarea in proiectele noastre si ale altor organizatii, am ajuns sa lucrez alaturi de oameni extrem de diferiti de mine, am ajuns sa fac parte din proiecte extrem de diferite si de mari.
A fost – si inca este – o calatorie care continua sa se dezvolte. Desi nu am plecat in atat de multe locuri, desi nu am vazut lumea larga, am trecut printr-o multime de experiente, multe dintre ele la limita suportabilului meu si a celor din jur. Surpriza cea mai mare a mea a fost realizarea constructiei in care am fost implicata.
Pana atunci, fiind acolo pas cu pas, vazand oamenii care au venit de-a lungul timpului, nu am realizat niciodata ca in imperfectiunea noastra, a tuturor voluntarilor, facem totusi un lucru extrem de rar pentru societatea noastra.
Venim, revenim si tot revenim intr-un proiect pentru care majoritatea nu are repere in cercurile noastre de prieteni si nici in discutiile sau preocuparile noastre zilnice. Cu atat mai frumos este ca, desi, ca societate larga, nu avem inca valori, repere si cultura pentru asa ceva.“
