Sensul superstitiilor
Conform studiilor, oamenii tind sa creada, indiferent daca sunt superstitiosi sau nu, ca evenimentele au sanse mai mari sa capete o turnura negativa daca au „cobit” inainte de desfasurarea lor.
Sa ne imaginam o persoana care timp de 20 de ani a condus fara sa aiba parte de niciun accident, si care, intr-o seara oarecare, incepe sa se ingrioreze pentru siguranta drumului de intoarcere. Un prieten superstitios i-ar spune ca teama lui este justificata, intrucat Universul trebuie sa ii pedepseasca hybrisul.
Explicatia psihologica se apropie mai mult de omenesc: faptul ca niciodata, timp de 20 de ani, nu a fost implicata in accidente de circulatie, atrage gandul ca asa ceva se poate oricand intampla, iar de aici, deriva teama.
Pe cale intuitiva, este usor de interpretat. Ramane de inteles cum anume un gest simplu, precum ciocanitul in masa, poate alunga aceasta teama.
In cadrul unei cercetari publicate in Journal of Experimental Psychology, Jane L. Risen a studiat problema asupra unor elevi de liceu. Ei au fost rugati sa formuleze, raspicat, afirmatia: „nu voi fi implicat in niciun accident de masina, in aceasta iarna”. Fata de cei care nu au fost in situatia de a se gandi la asa ceva, ei au parut mult mai ingrijorati de perspectiva unui accident, raspunzand la intrebarile ulterioare.
Dupa ce au facut afirmatia respectiva, unii au fost invitati sa urmeze superstitia consacrata si sa bata in masa la care erau asezati. Cu atat mai mult, ei s-au aratat mai speriati de un potential pericol, precum cel sugerat de cercetatori; subiectii carora nu le-a fost sugerata ipoteaza aceasta, nu au tradat teama absolut deloc. Efectul superstitiei a functionat invers, in cazul lor; nefiind confruntati cu un gand tulburator, nu au avut de ce sa se teama.
In traditia culturala, rostul superstitiilor menite sa indeparteze ghinionul mai impartasesc o trasatura : ele sunt directionate intr-un sens evaziv, ele evoca eludarea unui fenomen, alungarea lui. Pentru ca lucrurile negative sunt cele demne de evitat, este posibil sa existe o asociere intre gesturile care simbolizeaza abandorarea sau respingerea si pura fortificare a sentimentului si a dorintei de a tine ghinionul la distanta.
Intr-un alt experiment, subiectii au primit sarcina de a executa o alta sarcina care semnifica „respingerea” – aruncarea unei mingii. Cercetarea a fost efectuata prima data in Chicago, iar intr-un alt rand, la Singapore. Rezultatele au confirmat ipoteza : indiferent de cultura, gestul detasarii voite, fortate, reduce teama de impactul cuvintelor in viata curenta; de aceea, gesturile incarcate de un atare simbolism au fost standardizate sub forma superstitiilor, al caror mecanism nu este magic, ci psihologic.
Autor: Tudor Logofatu
Sursa: Nytimes.com
Foto: Shutterstock
