Sfaturi pentru a depasi conflictul cu autoritatea
Uneori realizam ca avem dificultati in comunicarea cu persoanele in pozitii de conducere. Putem resimti conflict si teama de a ne confrunta cu ei. Iata cum putem aborda autoritatea altora mai echilibrat.
Cine este „autoritatea”?
Printre figurile autoritare cel mai des intalnite sunt in primul rand parintii, profesorii si seful de la munca. Orice persoana investita cu un anumit control – ce poate fi exercitat asupra noastra – ne blocheaza, ne face reactivi si deseori nelinistiti.
Multe persoane traiesc o stare de disconfort puternic atunci cand trebuie sa se intalneasca cu persoanele din viata lor pe care le considera ca fiind autoritare.
Chiar mai mult, simt o teroare cumplita atunci cand sunt chemate in biroul sefului sau au un sentiment de supunere fata de acesta.
Asemanator se pot comporta si cu colegii mai in varsta sau in fata unor persoane pe care le percep ca fiind superioare.
Nesupunerea, tendinta de rebeliune si nevoia de a contrazice intra in scena in astfel de momente.
Ce se afla in spatele acestor frici?
Pentru a reusi sa depasesti conflictul cu autoritatea, e necesar in primul rand sa intelegi care e cauza.
La baza acestor emotii traite fata de o persoana pe care o consideram autoritara se afla o puternica subapreciere a propriei persoane, neincredere, o stima de sine scazuta, iar valorizarea proprie se raporteaza in permanenta la exterior.
Daca ne simtim in conflict cu persoanele investite cu autoritate, ne este in realitate teama de evaluarile lor si de orice critica poate veni din aceasta directie. Ne simtim neputincioase in anumite situatii.
Conflictul tine atat de teama de a nu ne fi alterata si mai mult stima de sine cat si de dorinta de a ne arata mai presus de aceste persoane.
In al doilea caz, este o tentativa de a inlatura puterea de la cel care pare sa o detina. Confruntarea, are ca rol confirmarea ca altii nu sunt mai presus decat noi si nici… mai buni.
Originea conflictului cu autoritatea
Majoritatea persoanelor carora le este frica de autoritate se simt ca si cum ar fi un copil in fata unui parinte.
Ele se simt imperfecte, imature, mici, in fata unui parinte autoritar, perfect, puternic, mare. Prin mecanismul proiectiei, persoana investeste persoanele considerate autoritare idealul de perfectiune pe care si l-a format in copilarie in relatia cu parintii.
Totodata, la varsta copilariei, parintii au fost normativi in mod excesiv, perceputi ca persecutivi. In consecinta, chiar si ajunsi la varsta maturitarii, pastram teama de a nu fi astfel tratati in continuare de persoanele in pozitii de control.
Rolul autoritatii in educatie
Autoritatea poate avea un rol benefic in dezvoltarea si educatia propriului copil, atunci cand o manifestam cu masura si nu cenzuram initiativele sau dorintele acestuia.
Uneori, pentru implementarea regulilor de educatie, parintii isi impun opiniile si solicitarile copiilor, apeland deseori la metode mai putin placute precum pedeapsa, daca nu sunt urmate.
Pedepsit, copilul nu va intelege regula, eventual o va adopta de teama, crescand cu convingerea ca sentimentele sau parerile lui nu conteaza in fata autoritatii.
Invatand sa se conformeze de teama, vor prelua acest stil si la maturitate. Atunci, vor duce la bun sfarsit chiar si sarcini mai putin placute, de teama reprosurilor sau a repercusiunilor.
Parintii cu un astfel de stil educational, vor obtine pe moment supunere, urmata de rebeliune in perioada adolescentei.
Totodata, isi marcheaza copilul, neinvatandu-l sa comunice, sa isi exprime nevoile si dorintele si cenzurandu-i increderea in sine.
Copilul trebuie luat in considerare atunci cand stabilim reguli de respectat. Intotdeauna vor exista teritorii „nenegociabile”, dar si zone de compromis, in care copilul invata ca detine si el controlul.
Cum evitam autoritatea negativa
In primul rand, invata sa spui „nu” copilului tau, dar urmat de o explicatie pentru ca acesta sa inteleaga diferenta intre ceea ce este bine si ceea ce este rau.
Faptul ca esti parinte nu-ti da dreptul sa spui: „Nu! Pentru ca asa vreau eu!”. Explicand cu rabdare copilului „de ce nu” veti putea evita sau remedia mai usor viitoarele conflicte dintre voi.
Daca sunt momente in care simti ca devii furioasa si crezi ca nu te vei putea controla, pleaca de langa copil, iar dupa ce te vei calma, discuta cu el intr-o maniera asertiva, fara a-l ofensa si agresa in vre-un fel.
Incurajeaza-ti copilul ori de cate ori respecta regulile si incurajeaza-l in sustinerea propriilor idei, accepta si solutiile lui alternative, sau negociati impreuna anumite reguli.
Chiar si atunci cand pedepsesti copilul pentru nerespectarea unor intelegeri sau rugaminti din partea ta, ofera-i sprijin emotional si arata-i ca ii intelegi supararea. Nu il izola si nu rupe legatura afectiva cu el, in momentul pedepsei.
Cum imi controlez reactiile in fata autoritatii?
In primul rand accepta ca te-ai maturizat, nu mai esti un copil. Parintii te-au crescut cum au stiut, iar acum depinde de tine sa nu te cenzurezi si sa nu repeti o relatie disfunctionala. Daca simti ca nu poti sa iti gestionezi trairile si reactiile, poti apela la ajutorul unui specialist.
Desi poate parea dificil, incearca sa te impaci cu trecutul tau si cu stilul educational al parintilor. Poti incerca sa modelezi relatia actuala cu ei, sa ii ierti pentru eventualele neajunsuri si totodata, sa ii intelegi.
Poate la randul lor au repetat un stil educational invatat in propria copilarie. Depinde de tine ce vei face in continuare.
Odata ce accepti ca, de cele mai multe ori, ceea ce exprima cei din jur ii prezinta pe ei si nu pe tine, vei fi mai intelegatoare in situatii critice.
Acestea se ivesc atunci cand simti ca cineva incearca sa isi impuna o parere si sa te controleze. Invata sa iti sustii punctul de vedere in mod asertiv, fara a intra in defensiva si fara a ataca la randul tau.
Impune limite sanatoase in relatiile cu ceilalti invatand in primul rand tu sa tii cont de nevoile tale.
In plus, fa exercitii de reconstruire a stimei de sine si nu lua personal orice conflict in care te regasesti. Tine cont de faptul ca multe situatii sunt circumstantiale si presupun o multime de factori implicati.
De Eliza Geanina Cogian
Editare Iulia Barca
Foto: 123rf.com
