Starea de fericire din perspectiva neurologica
Astazi, fericirea a ajuns o presiune psihica, iar nereusita ne face si mai nefericiti. Dar ce ne aduce, de fapt, fericirea, si cum o putem explica anatomic?
Stiinta din spatele fericirii
Fericirea este un echilibru intre doua concepte: ”a vrea” si ” a placea”, fiecare cu localizarea lui anatomica specifica.
Rolul fiecaruia este de a afla si crea exact combinatia personala de placere (a placea) si de sens (a vrea). In concluzie, esti arhitecta propriei tale fericiri, iar afirmatii de genul ”fa-ma fericita” sunt sinonime cu imposibilul.
Structura anatomica responsabila cu placerea este una antica. Ea foloseste drept neurotransmitator dopamina si se numeste sistemul mezolimbic.
Conceptul de ”a vrea” isi gaseste localizarea, dupa ultimele studii efectuate de cercetatorii de la Universitatea din Kyoto in precuneus, o structura apartinand lobului parietal.
Paradoxal, desi are nenumarate circuite cerebrale care reactioneaza la placere, respandite in intreg cortexul, creierul uman poseda putine structuri care genereaza starea de fericire.
Prin interactiunea celor doua sisteme, intr un proces destul de complicat, apare starea de fericire.
In urma stimularii, se activeaza zone cerebrale care sunt responsabile pentru placere, localizate in trunchi cerebral, nucleul bazal sau amigdala. Doar prin activarea lor in totalitate, cortexul parietal poate comanda eliberarea de substante opioide care ar determina efectele fericirii.
Ulterior, toata aceasta stare de fericire e convertita in motivatie de catre sistemul mezolimbic, cel implicat in sistemul placere-motivatie-recompensa.
In acelasi timp, cortexul parietal analizeaza, compara si memoreaza stimulul pentru a declansa senzatia in caz ca individul il reintalneste. Acest proces nu este unul static, ci unul dinamic, in permanenta schimbare.
Cortexul este cel care transforma placerea, dandu-i un sens in relatie cu identitatea individului, raporturile lui sociale sau alti factori particulari ai respectivei persoane.
Astfel, fericirea e un proces in continua schimbare sub influenta varstei, statului social, factorilor de mediu. Nu ne putem astepta sa fim fericiti la 30 de ani daca primim o jucarie care ne placea la 3 ani.
Cortexul nostru parietal va analiza jucaria primita si posibila senzatie de placere trimisa de structurile cerebrale subcorticale, dar raportand la varsta noastra actuala si la ceea ce noi vrem, o asemenea jucarie este inutila.
In consecinta, substantele opioide nu se vor elibera si individul ”nu va simti” nici o placere. Complicat, nu?
Miscare si alimentatie sanatoasa
Exista o serie de reguli generale, care pot ajuta un individ sa obtina o stare psihica buna. Restul, pana la obtinerea starii de fericire, este in totalitate apanajul si responsabilitatea individului.
Exercitiul fizic (sub diversele lui forme), chiar si cu durata de cateva minute, determina producerea de hormoni ai fericirii, binecunoscutele endorfine.
Unii sustin ca un efort fizic sustinut favorizeaza cresterea personala si activeaza in paralel circuitul cerebral care se activeaza in cazul atingerii unui scop. In acelasi timp, interactiunea sociala care apare intr o sala de sport stimuleaza starea de bine.
Mancarea creeaza placere, tocmai prin eliberarea unei cantitati de dopamina de la nivelul sistemului mezolimbic. Din pacate, pentru a fi motivati sa mancam variat, natura a facut ca dopamina sa scada pe masura ce mancam cantitati prea mari din acelasi aliment.
Zaharul, viciul umanitatii, precum si alimentele de tip junkfood interfera cu acest sistem, generand adictia. O alimentatie de tip mediteraneean favorizeaza producerea de serotonina si inducerea starii psihice favorabile.
Lumina solara si somnul odihnitor
Beneficiile aduse de soare sunt imense. In plus, lumina naturala stimuleaza glanda pineala sa produca melatonina, hormonal principal regulator al somnului, precum si hormonii fericirii.
Bonusul oferit de razele solare e reprezentat de producerea de vitamina D, implicata in mecanismul starii de bine. Exista chiar o temperatura optima pentru starea de bine, si anume 13.9 grade Celsius.
Un somn odihnitor a devenit un lux al zilelor noastre. Afectati de lumina albastra a dispozitivelor electronice, oamenii dorm din ce in ce mai putin si mai lipsit de calitate, pe termen lung fiind mai susceptibili la emotiile negative.
O noapte pierduta interfera cu bioritmurile nocturne ale organismului si cu producerea melatoninei, generand starea de oboseala diurna.
Relationare si meditatie
Relatiile interumane sunt vitale pentru buna functionare a creierului uman. Acestea vor genera eliberarea de neurotransmitatori care creeaza starea de calm, acceptare si energie.
Starea respectiva se transmite chimic la nivelul sistemului dopaminergic si pe calea nervului vag, responsabil pentru starea organelor interne. In absenta acestei stimulari, se declanseaza o cascada neurologica care va genera iritabilitate, depresie si proasta functionare a organelor interne.
Meditatia actioneaza la nivelul cortexului prefrontal lateral, acea parte a creierului responsabila pentru gandirea rationala, logica si echilibrata, precum si cortexului prefrontal medial, cea care proceseaza informatii legate de sine, de dezvoltare ulterioare personala, interactiuni sociale si intervine in structurarea comportamentului empatic.
Mihaela Selescu, medic specialist neurolog
www.incapulmeu.ro
Foto: 123rf.com
