Stilul personal… il ai sau nu
Capteaza privirea si dorinta. A barbatilor si a femeilor. Mai mult decat oricand, este disecat, discutat, imitat. Cum sa stabilizam formula lui de aur?
Ca aceea a farmecului personal, alchimia stilului este compusa din elemente stabile, dar in proportii dificil de definit.
Alura, personalitate, registru de culori si forme diferite si bine definite, uneori un pic de insolenta… un fleac anume face diferenta.
Deopotriva imuabil, dar si in miscare, stilul semnaleaza identitatea vizuala si il imbraca pe cel care are un fel de aura speciala.
Acest beneficiu major explica cercetarea si atentia de care se bucura in prezent.
Sa te individualizezi fara sa sari calul
Isabelle Queval, eseista frantuzoaica, vede in aceasta cautare a Graal-ului intretaierea a trei parametri contemporani:
„Hiperindividualismul, care il face pe fiecare sa poarte responsabilitatea de a se reinventa fara incetare.
Democratizarea moravurilor si intaietatea imaginii, cea in care trebuie sa fii vazut pentru a exista“.
Combinatia acestor trei elemente ar explica in buna masura ceea ce ea numeste „centrarea identitatii contemporane asupra corpului“.
Altfel spus, ma definesc si exist prin imaginea mea, pe care o las celorlalti. De unde si promovarea asidua a stilului, acest element magic, menit sa puna in relief, sa scoata in evidenta singularitatea fiecaruia.
Si cu cat mai mult acesta este valorizat de catre cei din jur, cu atat mai mult eu voi avea valoare in propriii mei ochi.
L., 22 de ani, studenta la UNATC, marturiseste ca se inspira din look-ul lui Faye Dunaway, dar cu hainele de azi.
„Nici vorba de deghizare, ideea este sa raman eu insami jucandu-ma cu un univers care imi corespunde.“
Sa fii la moda nu mai este de ajuns, sa urmezi tendintele nu mai garanteaza ca ai stil, chiar dimpotriva.
Stilul permite sa te demarchezi de curentul dominant fara a te rupe total.
Caci asa cum spune psihologul francez Jean Tignol, „el nu vizeaza disparitia codurilor sau a normei, nici excluderea acestora, ci distinge individul de grupul sau“.
Trebuie sa fii validat, chiar admirat de catre ceilalti, nu luat in bataie de joc.
Un echilibru instabil pe care anumiti oameni il gasesc fara efort. S., 36 de ani, director de filiala bancara, spune ca isi invidiaza putin una dintre colege, „care are stil, dar in acelasi timp se imbraca simplu.
Cu toate acestea, ea nu poarta nimic extraordinar, doar camasi clasice si veste pe deasupra, dar are darul de a gasi detaliul care retine atentia si ii apartine numai ei.
Eu am mereu impresia ca fac prea multe eforturi, explorez fara capat, dar ea pare ca a gasit formula cea buna, de care se tine fara a face eforturi“.
