Sunt mereu indecis

„Prajitura cu vanilie sau tarta cu fructe?” „Sa plec sau sa mai stau?” „Astazi sau maine?” Pentru unele persoane, cea mai neinsemnata decizie este o adevarata incercare. Care sa fie sursa acestei indecizii cronice?

„Meseria mea este foarte confortabila, pentru ca nu trebuie sa iau prea mult initiativa. Restul vietii mele este marcat de incertitudine. Daca o prietena ma pune sa aleg intre a merge la restaurant sau la film, cosmarul meu incepe. Canta­resc argumentele pro si contra si tocmai a­tunci cand sunt gata sa iau o decizie, imi vin in minte lucruri care ma fac sa-mi schimb parerea. Visul meu este sa am mereu alaturi de mine o persoana care sa-mi spuna ce sa fac. Uneori imi imaginez ce ar face intr-o anume situatie persoanele pe care le admir”, spune Madalina, 38 de ani, asistent director.

Cel mai bun exemplu de indecis il luam din literatura. „A fi sau a nu fi” al lui Hamlet este reprezentativ. El stie foarte bine ce misiune are (sa raz­bune moartea tatalui sau), dar o ama­na. Asta pentru ca, in inconstient, indeplinirea ei ii provoaca repulsie.

In mod paradoxal, cu cat o persoana este mai indecisa, cu atat stie mai bine ce are de facut. Cineva care niciodata nu-si asu­ma un risc si nu trece la fapte isi poate imagina in continuare ca este infailibil si ca totul ii reuseste! Un alt aspect ar fi evitarea responsabilitatii. Daca altii de­cid pentru tine, nu ai cum sa iti asu­mi consecintele propriilor fapte. Toate alegerile noastre au paradoxurile si contradictiile, avantajele si dezavantajele lor. Intotdeauna exista un pret de platit.

Persoanele care nu pot lua o decizie au o mare carenta a respectului de sine. In aceasta privinta majoritatea psihologilor sunt de acord. Ele au o dorinta imatura si deloc realista de a controla absolut totul in jur. Fricii de esec i se adauga si frica de a pierde ceea ce au deja, impreuna cu nelinistea frustranta si obsedanta de a renunta la o groaza de oportunitati virtuale in schimbul uneia singure.

Pentru analistii tran­zac­tionali, indecisul cronic poarta in el un „scenariu de viata” mostenit din co­pila­rie, care il face sa tergiverseze lucrurile la nesfarsit. De foarte tanar el si-a spus: niciodata nu voi mai lua decizii! Adult fiind, el actioneaza sub influenta acestui juramant refulat din inconstient de pe vremea copilariei. Nehotararea celui care tergiverseaza luarea unei decizii mai poate veni din modelul parental asimilat in copilarie si care se repeta la maturitate.

Altii au avut parinti care nu i-au invatat ce inseamna sa-ti asumi consecintele propriilor hotarari. Sau care i-au lasat, involuntar, sa creada ca este in regula sa te razgandesti oricand, indiferent de situatie. Sau ca nu este o problema sa nu-ti respecti angajamentele. Astfel, si-au determinat copilul sa devina un etern nehotarat.

Sfaturi pentru apropiati

Atunci cand traiesti alaturi de un indecis, ultimul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa ii dai sfaturi. Daca vei decide in locul lui, va ajunge sa te considere responsabil pentru consecintele ce deriva din respectiva hotarare.

Alta eroare: sa ii reprosezi indecizia. In acest fel, ii vei agrava imaginea de sine negativa, care deja il caracterizeaza. Ajuta-l sa exprime ce anume il impiedica sa ia o decizie. Sa se focalizeze mai mult pe ceea ce va castiga, decat pe ceea ce pierde. Indecisii refuza sa vada consecintele lipsei lor de hotarare. Insista asupra a ceea ce se va intampla daca nu va lua nici o hotarare.