Teama de celalalt sau de… noi

Cat de „infectati“ de xenofobie suntem astazi?

Media, documentarele, internetul – toate acestea ne socheaza mai mereu cu stiri-soc despre acte de violenta pe temeiuri xenofobe sau rasiale. Nu de putine ori, suntem tentati sa ne intrebam unde vom ajunge in ritmul acesta.

Dar se pare ca, dincolo de spectacolul informational dornic (si) de promovarea a ce are impact emotional pentru audienta, statisticile sunt imbucuratoare.

Cercetatorul Douglas Kenrick subliniaza ca astazi chiar suntem mai in siguranta, atat in Europa cat si in America, decat eram cu sute de ani in urma.

Da, astazi, ecranele televizoarelor sunt uneori asaltate de stiri privind detonarea unor bombe si omorarea accidentala a unor civili.

Dar pe vremea lui Gingis-han se intampla ca o victorie intr-un razboi sa insemne omorarea voita a fiecarei femei si a fiecarui copil din grupul respectiv.

Astazi, numarul casatoriilor interrasiale a sporit. In Statele Unite, de exemplu, 40% dintre asiatici se casatoresc cu albi. Europa se deschide catre grupurile etnice din tarile mai putin favorizate (Germania – pentru grupurile turcesti, Spania, pentru cele romanesti, Anglia – pentru cele indiene…).

Pe langa dorinta de senzational, scandalizarea privind manifestarile xenofobiei si ale rasismului arata, mai degraba, ca lucrurile merg inspre mai bine.

Explicatia istorica

Victima grupului majoritar sau invingator poate fi perceputa, totodata, si in mod explicit, ca agresor. Aici intervine aspectul sociocultural al motivatiilor xenofobiei. Cercetatorul Pierre-Andre Taguieff subliniaza faptul ca aceasta este o precursoare a rasismului si explica modul in care se poate face legatura intre cele doua fenomene.

In secolele XIV-XVII, in Spania si Portugalia, mitul „sangelui pur“ a dus la diferentieri in defavoarea evreilor si a maurilor, care au fost considerati, spre deosebire de crestini, „patati“, „murdari“.

De aici si pana la a fi perceputi ca inferiori, purtatori de boli, periculosi si, deci, de evitat, ba chiar de exterminat, nu mai era cale lunga.

Aceeasi atitudine o regasim in diferentierile dintre grupurile etnice ale albilor („stapani“) si ale celor de culoare (sclavi), reflectate si in diferentieri valorice rasiste. Ne este frica de cei care sunt altfel decat noi?

Se pare ca, cel putin unora dintre noi, da. Cercetatoarea Julie Huang a realizat un experiment menit sa sublinieze legatura dintre tendintele rasist-xenofobe si preocuparea pentru mentinerea starii proprii de sanatate.

Testul era construit in jurul problemelor legate de virusul H1N1. Grupul de participanti a citit initial stiri privind riscurile contractarii acestei boli. Apoi, fiecare dintre acestia a avut de completat un formular ce constituia baza de analiza a gradului de rasism (de ex.: „imigrantii primesc salarii mai mari decat cele pe care le merita“).

La sfarsit, toti au fost intrebati daca se vaccinasera impotriva virusului. Rezultatele testului au aratat ca cei care nu facusera acest lucru aveau, in mod evident, un nivel sporit de prejudecati rasiale, spre deosebire de cei care nu mai prezentau riscul contractarii bolii.

De Irina Gabriela Buda