Tiparele din copilărie: cum ne afectează dezvoltarea personală
Dacă ai fost crescută să fii o fetiță cuminte și ascultătoare, citește cu atenție mai departe.
Când erai mică, ți se spunea să fii cuminte și te conformai fără să ripostezi, fără să spui sau să arăți, ce simțeai sau cine erai de fapt.
Dacă voiai să stai toată ziua afară, nu îți era permis și era momentul să fii ascultătoare. Îți adunai toate gândurile, oftatul și supărarea și le îndesai în burtică, împreună cu celelalte secrete, pe care nu le puteai spune nimănui.
Dacă voiai să vorbești, ți se spunea imediat că ești prea mică, este o discuție doar pentru adulți și iarăși înghițeai cuvinte, idei și emoții.
Când voiai să iei o decizie în legătură cu activitățile de făcut, sportul de practicat sau cursul profesional de urmat, ți se spunea mereu opusul și ajungeai invariabil, să urmezi un traseu prestabilit de părinții tăi.
Când voiai să te aperi de îmbrățișările și pupăturile rudelor, ți se spunea că nu e frumos să refuzi și primeai toate acelea forțat și cu silă.
Când voiai să asculți discuții despre tine, erai trimisă la plimbare și nu știai de ce părinții simt să spună povești despre tine.
Când ai decis că vrei să îți faci un prieten, ai fost pedepsită și pusă la colț. Ți s-a interzis să decizi și ai fost informată că vei avea nevoie de acordul părinților pentru orice.
Draga mea, dacă cele de mai sus îți sună cunoscut, uită-te la comportamentul de „fetiță cuminte și ascultătoare” pe care îl manifești acum ca adult. E posibil să fii și acum dependentă de aprobarea celor din jur sau încă să le „ceri aprobarea” când faci ceva.
Recunoaște tiparele pe care ți le-au inserat părinții și eliberează-te de ele.
Poate ești o fire rebelă, ca mine, și ai început deja din adolescență „revolta”. Revolta împotriva tiparelor care te limitează și te transformă în ceea ce nu ești.
Conștientizarea tiparelor are o putere incredibilă și astfel se creează noi căi neuronale, care îți întăresc conexiunea ta cu cine ești cu adevărat.
Fii tu! E cel mai natural lucru!
