Traim in era cumparaturilor?

Poate esti unul dintre aceia, multi la numar, care, atrasi de o anumita categorie de obiecte — bijuterii sau jocuri de sah, imbracaminte sau ursuleti din plus, pantofi sau harti vechi, aparatura electronica sau cartonase cu jucatori renumiti de baseball — au ajuns sa fie inglodati in datorii sau sa aiba alte probleme financiare.

Sau poate ca excesul de cumparaturi iti afecteaza munca, viata sociala sau relatiile de familie; sau patima cumparaturilor te-a facut sa ai probleme cu legea.

Tie ne adresam, chiar daca esti ferit de consecintele financiare ale cumparaturilor in exces, datorita starii materiale foarte bune pe care o ai, insa ai pierdut din vedere ce anume conteaza in viata sau simti ca viata ta nu mai are sens.

Daca ti se pare cunoscut vreunul dintre scenariile pe care le-am schitat mai sus, sa stii ca nu esti singur.

In conformitate cu un studiu realizat in 2006 de Facultatea de Medicina din cadrul Universitatii Stanford: 5,8% dintre adultii din Statele Unite cumpara in exces (cel putin 17 milioane de oameni).

Cum am putea sa intelegem sau sa explicam aceasta statistica ingrijoratoare?

Era productiei in exces

Exista doi factori, care, impreuna, explica multe.

Unul este productia din ce in ce mai mare de bunuri din intreaga lume.

In tot mai multe parti ale globului, cresterea economica depinde de vanzarea bunurilor catre populatiile ale caror nevoi fundamentale au fost deja satisfacute.

Pentru atingerea acestui scop — cultivarea unei dorinte puternice de a avea bunuri inutile —, sunt folosite resurse ce par infinite.

Publicitatea si media dau forma dorintelor noastre de natura materiala, iar industria cardurilor de credit face ca implinirea acestor dorinte sa para extrem de facila.

Astazi, fiecare dintre noi este considerat drept „consumator-tinta“ de catre agentii economici, in goana lor neincetata dupa castig.

Suntem impinsi, stimulati, programati sa cumparam.

In 2006, au existat 9,2 miliarde de oferte de carduri de credit pentru cei 300 de milioane de cetateni americani — peste 30 de oferte pentru fiecare barbat, femeie si copil!

Mersul la cumparaturi in sine a devenit o modalitate de a-ti petrece timpul liber si un stil de viata; mall-urile reprezinta acum noile centre ale oraselor.

Suntem coplesiti, din leagan si pana in mormant, de mesaje care ne indeamna sa facem cumparaturi, de mesaje care, cu o sofisticare psihologica tot mai profunda, asociaza, in mod eronat, produse de care nu avem nevoie cu stari de spirit pe care ni le dorim din tot sufletul.

Traim prin comparatie

Al doilea factor ce a contribuit la ascensiunea meteorica a cumparaturilor in exces este schimbarea radicala a reperelor publicului.

In urma cu 30 de ani, familia-model putea locui chiar alaturi de noi si nu era o problema sa tinem pasul cu ea: sa ajungem la un nivel de trai aproximativ cam ca al lor, insa prin anii ’80 membrii familiei-model au devenit persoanele pe care le vedeam la televizor.

Locuiau mai departe de noi si aveau un stil de viata mult mai imbelsugat.

Curand, toti oamenii, indeosebi cei din clasa de mijloc, indiferent de pozitia lor pe scara economica si indiferent de zona unde locuiau, au inceput sa se compare cu cei de la televizor.

Peste noapte, satisfacerea nevoilor pe care credeau ca le au sau ceea ce parea un stil de viata acceptabil a devenit o tinta tot mai greu de atins.

Astfel a aparut „virusul belsugului“, acest nemaiintalnit flagel modern al intereselor materiale si al consumului excesiv.

Cercetatorul Paco Underhill explica pe scurt: „Dezmatul economic reprezentat de a doua jumatate a secolului XX a stimulat mai multe cumparaturi decat si-ar fi inchipuit cineva, mai multe cumparaturi decat s-au efectuat vreodata in orice parte a lumii“.

Pe langa traditionala dezvoltare a activitatilor de comert, au inceput sa fie exploatate noi «terenuri fertile», care te imping sa cumperi: cataloage, televiziune si internet.