Superstitiosul este un om de stiinta ratat
Superstitii de breasla
Actorii, oamenii de scena, sunt, probabil, cei mai prolifici in superstitii. Apoi probabil ca urmeaza sportivii. De aceea, majoritatea lor poarta amulete sau obiecte de vestimentatie norocoase, fac anumite gesturi, spun anumite lucruri – sau, dimpotriva, isi interzic cu desavarsire anumite gesturi si cuvinte – inaintea unui spectacol sau a unei competitii. Poate pentru ca reusita spectacolului tine de o alchimie asupra careia ratiunea nu are control?
Pentru psihologul Virgiliu Ricu, explicatia este simpla: “Iarasi, iluzia ca pot obtine control asupra unor situatii care sunt evident dincolo de controlul personal.
Totusi, exista clar o logica in aceste actiuni. Omul de stiinta presupune ca in cazul in care conditiile efectuarii unui experiment raman aceleasi si rezultatul va fi de fiecare data acelasi.
Prin urmare, daca am avut succes la un examen, la urmatorul examen ma imbrac in aceeasi camasa. Incerc sa pastrez aceleasi conditii sperand sa obtin acelasi rezultat. Evident, exista conditii esentiale si conditii neesentiale. Superstitiosul spera ca acele conditii neesentiale sa fie de fapt conditiile care decid asupra mersului evenimentelor. Intr-un fel, superstitiosul este un «om de stiinta» ratat.”
Vorbind de superstitii de breasla, ne amintim cum, la incheierea acoperisului unei case noi, se pune in varf un brad, pentru durata, pentru semetie si pentru viata buna a celor care o vor locui. Turla bisericii se orneaza cu o cununa de flori (vezi Constructorul Solness de Ibsen). Cat despre mesterul Manole… acesta a luat la propriu o figura de stil sacrificandu-si sotia in zidul manastirii.
Cu ceva vreme in urma, marinarii nu acceptau la bord o femeie (presupun ca numai aceia care transportau marfuri).
Vanatorilor si pescarilor nu trebuie sa le urezi noroc pentru ca atunci sigur nu vor avea. Au ei alte expresii de bun augur.
Expresii si gesturi reflex
Credem sau nu credem, unele superstitii au generat expresii pe care le rostim si gesturi pe care le facem in mod reflex. Daca cineva lanseaza o previziune sumbra, ii spunem: “bate-n lemn” sau chiar ne grabim sa executam gestul. Toc! toc! toc! Si norii s-au spulberat. De trei ori, fara discutie, pentru ca numarul trei are, probabil, cea mai puternica incarcatura mistica. Sau poate sapte, dar e mai comod trei si mai usor de numarat.
De asemenea, pornirea cu piciorul drept pare a fi o conditie esentiala pentru reusita oricarui drum, a oricarei actiuni. A porni cu dreptul a ajuns sa insemne mult mai mult decat gestul de a pasi cu picorul drept.
Scuipatul in san sau scuipatul “sa nu fie de deochi” – desigur, doar mimarea scuipatului, in vremurile civilizate – sunt, iarasi, gesturi care se impun de la sine in anumite imprejurari.
DA! Ce ne aduce noroc
Obiecte, fiinte, ba chiar oameni cu anumite indeletniciri ne aduc, in mod traditional, noroc. Daca doriti un inventar complet, la sfarsitul lui februarie, faceti o tura prin Piata Romana sau pe unde se vand martisoare in orasul vostru: le veti gasi pe toate reprezentate si expuse pe tarabe.
Cosarul. Indeletnicirea aceasta este pe cale de disparitie. Totusi, mai putem sa vedem uneori cate un cosar, mai ales prin cartierele cu case vechi. (Am vazut eu unul la Eroii Revolutiei, duceti-va pe-acolo.)
Gargarita sau buburuza, ajutorul Maicii Domnului, apara copiii si vindeca bolile.
Delfinii aduc noroc mai ales celor legati de mare, care au prilejul sa-i vada mai des. In Grecia antica, uciderea unui delfin era pedepsita cu moartea (ca dovada de mare ghinion).
Trifoi cu patru foi: noroc. E foarte rar. Eu am gasit o multime in primavara lui ’86, cand cu accidentul de la Cernobal, apoi n-am mai gasit niciodata. Daca am avut noroc? Nimic special in acel an.
Potcoava: o potcoava gasita, ca sa-si exercite puterea de aparare, trebuie agatata deasupra usii; neaparat cu deschizatura in sus, ca sa nu cada norocul din ea!
Randunica este privita ca norocoasa, daca-si face cuib la streasina casei tale. Dar si liliecii aduc noroc. (Pe mine ma protejeaza vara de tantari.)
Mancarime in palma stanga = bani. (Superstitie internationala!)
Intalnirea cu un sarpe, conform traditiei chineze: cu cat este mai veninos, cu atat mai mare este norocul. Si cu atat mai mare este daca scapi nemuscat!
S-ar mai putea vorbi mult despre superstitii locale, superstitii personale, ganguri, trotuare norocoase, capace de canal, scari si orologii din turnuri vechi, despre cei 9 corbi eterni din Turnul Londrei, despre specii puse in pericol numai pentru ca ar aduce noroc sa ai o bucata din respectivul animal in casa, despre refuzul unor comunitati de a primi asistenta medicala – tot din superstitie – , despre incredere, curaj sau autosugestia post factum.
Sfatul meu: alegeti din toate superstitiile numai pe acelea care va binedispun!
