Împreună pentru școala noastră

Luni, 18 decembrie, prin târgurile de Crăciun și  campania  „Împreună pentru școala noastră” care se desfășoară concomitent în toată țara, 60 de școli din România se mobilizează să adune fonduri cu sprijinul Narada pentru a rezolva problemele de infrastructură și alte urgențe educaționale.

Narada, cu vasta sa experiență în organizare, fundraising și comunicare, demarează propriul efort de strângere de fonduri. Obiectivul final este ca întregul cuantum colectat să fie investit în rezolvarea a 60 de probleme semnalate de școlile din diverse regiuni precum Maramureș, Crișana, Banat, Transilvania, Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, evidentiate pe HartaEdu.ro. Necesitățile școlilor sunt diverse, cuprinzând reparații ale infrastructurii clădirilor, amenajarea spațiilor de învățare și recreere pentru elevi, achiziționarea de mijloace de transport pentru copiii din zonele defavorizate, optimizarea energetică a clădirilor și dotarea cu tehnologie.

Iată 7 dintre cele 60 de povești, detaliate pe blogul organizației Narada, care ilustrează concret situația școlilor din România în anul 2023. Performanțele extraordinare obținute de copiii acestor școli la evaluări, concursuri și olimpiade sau scăderea semnificativă a abandonului școlar în multe zone se datorează implicării și dedicării profesorilor, unii dintre aceștia parcurgând distanțe considerabile pentru a preda copiilor. Toate acestea, în ciuda condițiilor de studiu adesea nu tocmai prielnice.

1. Școala gimnazială nr. 2 din Timișoara a intrat în campania „Împreună pentru școala noastră” cu scopul de a reuși să ofere celor 900 de copii o bibliotecă pe măsura pasiunii lor. Copiii au reușit să descopere universul fascinant al cărților, printre câteva rafturi de volume foarte vechi, datorită doamnei bibliotecare. Au îndrăgit-o atât de mult și ea a reușit să le insufle această pasiune, astfel încât în prezent cei mici își petrec toate pauzele cu doamna bibliotecară. Mai mult decât atât, ea  organizează competiții și îi înscrie pe elevi în tot felul de programe, astfel încât nu prea există copil care să nu vină de drag la școală.

2. Poveștile emoționante ale copiilor și felul în care profesorii s-au implicat la Școala Gimnazială Elena Cuza din Iași sunt demne de exemplu. In 2016, când Livia Antoci a preluat postul de director, primul lucru a fost să creeze un climat favorabil pentru toții copiii, indiferent de etnie sau de cerințe de învățare speciale, lucru care anterior făcea ca școala să nu aibă un renume prea bun, din cauza prejudecăților. A introdus programe prin care sa aducă toți părinții la școală: club de lectură, activități culturale și tradiții pentru fiecare etnie si nationalitate. Ea a înscris școala în campania „Împreună pentru școala noastră” astfel încât, cu banii strânși din donațiile de 5 euro și cei adunați la târg, să cumpere tot materialul necesar și să le ofere elevilor șansa de a participa la cursuri de prim ajutor.

3. În Petrila doar mina a mai rămas și asta e pe cale să se închidă. Părinții elevilor din școală trăiesc cu greu din ajutoare sociale sau au plecat de mult în străinătate. Copiii lăsați în grija bunicilor sau a rudelor trebuie să se descurce cum pot. Însă, datorită profesorilor implicați de la Colegiul tehnic din Petrila, copiii au șansa nu doar să se dezvolte, ci și să exceleze. Aici învață peste 1500 de elevi, atât în ciclul primar și gimnazial, cât și la liceu și în formarea profesională. Colegiul se poate lăuda, în ciuda lipsurilor, cu mulți copii olimpici la diferite discipline: geografie, logică, italiană și la robotică. Printre copiii geniali se numără și David și Adrian, căpitanii echipei Wafy care, împreună cu alți colegi, au dezvoltat o idee de business ce are ca fundament învățarea. Pentru asta au primit investiție de la „Imperiul Leilor” și urmează să o pună în aplicare. Profesorii au înscris școala în campania „Împreună pentru școala noastră” deoarece, pentru toți acești copii, Colegiul tehnic din Petrila are nevoie de o investiție serioasă în spațiul exterior, în amenajarea curții școlii și crearea unor spații de învățare outdoor. În prezent, curtea școlii e doar un spațiu plin de noroi, iar elevii sunt nevoiți să își petreacă pauzele în bănci sau pe coridor. Mai multe detalii despre poveste, pe site-ul Narada.

4. O situație similară se întâmplă și la Școala gimnazială din Copăceni, județul Vâlcea. Profesorii de aici fac zi de zi naveta și petrec ore întregi pe drum, numai ca să le ofere copiilor toate instrumentele de care au nevoie pentru a avea parte de cea mai bună educație. 67% dintre elevii școlii sunt de etnie romă, iar abandonul școlar – deși a scăzut mult în ultimii ani datorită implicării profesorilor – se ridică la 18%. „Avem mame minore, avem copii care locuiesc singuri pentru că nu au părinții lângă ei”, povestește Nicoleta Pipan, educatoarea ce ani de zile s-a luptat să aducă cele mai bune condiții în școală pentru copii. Și, în ciuda faptului că mulți dintre ei au situații grele acasă, au rezultate foarte bune la școală.

5. Profesorii și elevii de la Liceul din Videle muncesc pentru a plăti facturile la energie și pentru a avea condiții decente pentru actul educațional. Aici ajung copii din toată regiunea. Peste 60% dintre cei care învață în acest liceu sunt copii navetiști, de la țară, iar restul sunt din Videle. Deși singurul liceu din zonă, bani de investiții nu sunt și probabil au trecut mai bine de 7-8 ani de la ultimele renovări, atunci când s-a schimbat o parte dintre uși. Clasele nu au fost deloc modernizate, mobilierul este vechi și condițiile deloc prietenoase. Primăria abia reușește să plătească facturile la energie, motiv pentru care profesorii școlii au luat o decizie drastică. Din două corpuri de clădire au închis unul. Acum se învață aglomerat în schimburi, multor elevi le este extrem de greu să prindă naveta către casă sau petrec prea multe ore pe drum. Dar doar așa pot scădea facturile la energie și se pot baza pe ceva bani de investit. Cu toate acestea, elevii învață bine și de curând, liceul din Videle a intrat în campania „Împreună pentru școala noastră”, din dorința de a strânge bani pentru a monta panouri solare pe un corp de clădire. 

6. Școala Gimnazială Nr.1 din Vlădești, județul Argeș riscă să ia foc din cauza rețelei electrice deteriorate. Acesta este motivul pentru care directoarea Mihaela Ivan a înscris școala în campania „Împreună pentru școala noastră”. „Fiind profesoară de engleză, am suferit în toți acești ani că nu aveam materiale și cele necesare ca să-mi desfășor orele. Împreună cu copiii am făcut o campanie, am strâns baterii folosite și le-am preschimbat pe o tablă albă, ca să scăpăm odată pentru totdeauna de tabla aceea neagră, cu cretă. Am acceptat postul de director pentru că eram efectiv sătulă de condițiile în care predam și în care învățau copiii noștri”. Mihaela Ivan mobilizează întreaga comunitate pentru două probleme urgente: înlocuirea instalației electrice și schimbarea parchetului. Școala a intrat în proiectul PNRR și urmează să primească tehnologie modernă ce va ajuta enorm în activitatea didactică. „Evaluatorul însă a spus că în situația asta, la cum este rețeaua electrică, atunci când vor băga aparatura în priză ori se va arde toată, ori va lua școala foc”, precizează aceasta. 

7. Deși nu au loc unde să învețe, la Școala gimnazială Dimitrie Cantemir din Baia Mare peste 160 de elevi din școală primesc burse de merit, toți cu medii peste 9,5, iar promovabilitatea la Evaluarea Națională este de aproape 100%, și cu note foarte mari. Iar când vorbim de concursuri și olimpiade, trofeele și medaliile sunt la loc de cinste. Cum e posibil? Datorită viziunii unei echipe de profesori ce își fac cu dedicare meseria și au în obiectiv doar binele și dezvoltarea copiilor. Din lipsă mare de spațiu, care nu face față numărul mare de copii înscriși la școală, profesorii au decis în cadrul unui program pilot ca în fiecare săptămână, cinci clase să facă ore în alte locații ale orașului, cum ar fi la teatru sau la muzeu. Lipsa de spațiu este motivul pentru care școala a intrat în campania „Împreună pentru școala noastră”, prin care încearcă să convingă oamenii de bine să doneze pentru nevoia copiilor și visurile lor. Cu banii adunați, directoarea are un plan foarte mare și frumos: să amenajeze câteva foișoare cu bănci și tablă pentru a ține o parte din ore în aer liber, indiferent de vremea de afară, așa cum se întâmplă în țările nordice. 

Târgul „Împreună pentru școala noastră” se află la a doua ediție. Anul trecut, înainte de Crăciun, 25 de școli din țară au organizat evenimentul cu sprijinul Narada în aceeași zi și la aproximativ aceeași oră. Mobilizarea a fost exemplară iar, la final, din vânzarea obiectelor realizate de copii, părinți și profesori, s-au strâns aproape 100 de mii de euro. Narada a dublat această sumă cu sprijinul partenerilor Bergerat Monnoyeur și Ipso Agricultură, care susțin și ediția din acest an și astfel, în 2023, au fost rezolvate toate cele 25 de alerte listate de aceste școli anul trecut. Ediția de anul trecut a înregistrat peste 21 de mii de vizitatori, 50 de mii de obiecte au fost donate, 70 de sponsori locali s-au implicat în campanie și 24 de persoane publice au susținut cauza școlilor.

Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu (co -fondatoare a organizației) a citit un studiu despre motivele abandonului școlar în rândul copiilor. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Motive absurde într-o Românie europeană, dar dureros de reale în comunitățile marginalizate și vulnerabile din țară. În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntar în sprijinul misiunii, creionând pentru prima dată schița pe hârtie a ceea ce avea să devină mai târziu HartaEdu.ro. Astăzi este CEO al organizației.

Născută sub umbrela Romanian Business Leaders, Narada are viziunea de a construi o Românie în care fiecare copil are acces la o educație de calitate, care să-l pregătească pentru succesul în viață și în carieră. Cu o echipă multi-disciplinară de profesioniști care abordează problema cu soluții integrate, utilizând tehnologia și transferul de know-how, dar și experiența profesională, cu un mod de lucru tehnocrat și planificat, Narada își propune misiunea de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de transformare a sistemului educațional.