Întâlnirea tinerilor cu legea – episod unic sau serial foileton

„Cei care au făcut o faptă rea au cu atât mai mult nevoie de consiliere… Oare nu cel bolnav are nevoie de doctor?”

Câtă atenție și grijă se acordă copiilor interogați – fie ei victime, suspecți sau acuzați? Cât de mult sunt sprijiniți în efortul lor de detașare de trecut și reintegrare în societate? Câți dintre ei își cunosc cu adevărat drepturile? Uităm uneori că minorii și tinerii aflați în contact cu legea au în continuare drepturi: dreptul la asistență socială, la ghidare din partea unui psiholog, dreptul la educație, la reintegrare socială, dar mulți nu beneficiază de acestea, fie pentru că nu li se oferă, fie pentru că nu solicită din teamă sau din neștiință.

Dar acești tineri au nevoie să fie ajutați, fiecare în funcție de nevoile lor, să discute cu un psiholog, să învețe să comunice cu cei din jur: „Un asistent social, un psiholog, un mentor, sunt oameni cu care trebuie să stai de vorbă din prima zi de detenție… Cei care au făcut o faptă rea au cu atât mai mult nevoie de consiliere, pentru că altfel recidivează… Oare nu cel bolnav are nevoie de doctor?”, ne-a întrebat un fost minor în detenție. La primul lor contact cu legea, tinerii sunt speriați, nu știu să comunice, nu înțeleg termenii juridici, procedura nu este pe limba lor. „Ei se simt puși sub presiune prin simplul fapt că se află în fața unui organ de poliție, mai ales când știu că au comis o faptă penală”, ne-a mărturisit o doamnă polițist.

Ca organizație de protecție a drepturilor copiilor, am vorbit cu mai mulți tineri făptuitori și am aflat cum s-au petrecut pentru ei acele prime momente pe care noi, societatea, adesea le vedem în filme: anchetarea și evaluarea lor. Situația acestor tineri a fost atent analizată în scopul cunoașterii și sprijinirii lor, în cadrul proiectului FOCUS, care a urmărit să îmbunătățească capacitatea profesioniștilor din justiție de a lucra cu copiii și tinerii aflați în conflict cu legea și a-i evalua individual. Pe parcursul celor doi ani de derulare a proiectului, la nivel internațional 465 de profesioniști au înțeles importanța de a lucra într-un mod multidisciplinar, iar 250 de copii victime sau făptuitori au beneficiat de o evaluare individuală mai bună.

Am creat însă și materiale audio-video și informative prin care am încercat să atragem atenția asupra nevoilor și să oferim o imagine completă asupra momentelor prin care trec tinerii acuzați înainte de sau la începutul detenției. Astfel am conturat realitatea și recomandările din patru perspective: a unui judecător, un polițist, un psiholog și un fost minor în detenție.

Au rezultat patru episoade de podcast (interviuri) cu un profiler (dna. Lavinia Frățilă), un judecător (dl. Raul Nestor), o doamnă polițist (Olimpia Constantin) și un tânăr care a fost deținut în perioada când era minor.

În paralel cu training-ul profesioniștilor, tinerii au participat la toate etapele proiectului, prin intermediul Consiliului Consultativ al tinerilor, și au fost intervievați despre experiența lor, participând la crearea materialelor de advocacy și informare. De exemplu, în acest video, un fost deținut minor vorbește despre cum a trăit momentele anchetării și evaluării sale inițiale (înainte de a ajunge în centrul de detenție), care au fost gândurile și trăirile lui.

Tinerii care vin în contact cu legea, ca victime sau autori ai faptei penale, trebuie să primească individual atenție și să aibă acces la sprijin personalizat. Pentru aceia dintre ei care se simt ascultați cresc șansele ca ei să înțeleagă, să aibă încredere, să coopereze și să comunice mai bine cu autorități, precum poliția și asistenții sociali. De aceea este important să se țină cont pentru fiecare în parte de personalitatea, maturitatea lui, mediul social din care provine, familia, anturajul, vulnerabilitățile, nevoile sale. În funcție de acestea, specialiștii implicați vor stabili cele mai potrivite răspunsuri la situația celui acuzat.

În cadrul proiectului nostru, peste 3.000 de copii și adulți au devenit mai conștienți de importanța abordării centrate asupra copilului în procedurile penale. De asemenea, am analizat la nivel regional instrumentele, practicile și procedurile de evaluare a copiilor aflați în contact cu legea – victime și făptuitori. S-au cules date din Bulgaria, Grecia, Serbia, România și Olanda, schițând o foaie de parcurs pentru profesioniștii din toată Europa. Reprezentanții autorităților naționale au fost implicați în toate etapele proiectului. Ei au evidențiat cât de important este rolul cadrelor de poliție în reducerea recidivei în rândul tinerilor acuzați: „Dacă nu îl ajutăm să conștientizeze că a făcut ceva rău, întâlnirea unui polițist cu un minor făptuitor poate fi prima dintr-o lungă serie”, a explicat doamna polițist implicată în proiect.

Activitățile proiectului au avut ca rezultat o mai mare capacitate a profesioniștilor din justiție de a lucra multidisciplinar pentru a evalua copiii victime, suspectați sau acuzați. Pentru ei au fost realizate două broșuri care să le fie de folos celor care lucrează cu tineri suspectați, acuzați sau victime, ofițeri de poliție, avocați, asistenți sociali, psihologi, procurori, judecători, lucrătorii de probațiune, profesioniști din domeniul sănătății:

• „Participarea minorilor și tinerilor la dezvoltarea de politici, programe și măsuri în context juridic”
• „Minorii și drepturile lor în proceduri penale : Evaluarea individuală a tinerilor în contact cu legea”

Nu în ultimul rând, am observat o foarte mare nevoie a tinerilor de a fi ghidați asupra posibilităților de viitor, asupra reintegrării în societate. „Când am ieșit din detenție, după doi ani, nu știam să fac nimic”, a povestit un tânăr… „Eram complet rupt de ce lăsasem în urmă. Nu aveam nicio pregătire, nicio calificare. Nu mă primea nimeni să mă angajez niciunde, aveam și cazier… Eu nu am fost pregătit pentru eliberare.” În acest scop, desfășurăm alte proiecte de orientare  a lor care le oferă o șansă la viitor: un FabLab în Târgu Ocna și un proiect unic de mentorat, care le oferă șansa de a exersa încrederea în relațiile lor sociale și de a avea un model de integrare socială.

Proiectul FOCUS a fost implementat în perioada  ianuarie 2020 – martie 2022 în cinci țări: Bulgaria, Grecia, Serbia, România și Olanda. Terre des hommes Romania, Terre des hommes Grecia și Terre des hommes Ungaria au lucrat în implementarea FOCUS alături de Defence for Children Netherlands, Child Rights Centre – Serbia, Child Circle – Belgium și SAPI – Bulgaria.

Proiectul FOCUS este finanțat de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene. Conținutul acestui articol reprezintă doar opiniile autorului și este responsabilitatea sa exclusivă. Comisia Europeană nu acceptă nicio responsabilitate pentru utilizarea informațiilor pe care le conține.