Învățământul profesional și tehnic din România

Compromis sau oportunitate pentru tinerii din România comparativ cu toată Europa

În contextul evaluărilor naționale (admitere la licee și bacalaureat), care evidențiază un sistem educațional marcat de presiuni și inechități, subliniem problema tratamentului liceelor tehnologice în România comparativ cu cele din Europa. Cu o tendință evidentă de a subestima valoarea acestor instituții, se impune o discuție urgentă asupra statutului acestora în societate și asupra viitorului elevilor care aleg această direcție.

Situația actuală

Recenta evaluare națională a generat controverse, în special prin cerința ca elevii să obțină un minim de 8.70 pentru a accede la colegii de elită, lăsând liceele tehnologice ca o opțiune „de compromis”. Aceasta este o reflectare a unei mentalități percutante în societatea românească, unde nota devine un indicator al valorii, iar poziția în clasament este prioritară față de realitatea competențelor acumulate. Astfel, liceele tehnologice sunt stigmatizate, fiind percepute ca o alegere „mediocră” pentru cei care nu reușesc să ajungă în colegii de prestigiu.

În anul școlar 2023-2024, în liceu, la filiera tehnologică (profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului) învață 241.253 elevi, la care se adaugă în învățământul profesional 92.832, iar dintre aceștia în sistem dual sunt înrolați 15.672 elevi (16.88%). Raportându-ne la numărul total de elevi de liceu, acești elevi pe care îi stigmatizăm reprezintă 48.08%.

Ceea ce nu se știe adesea este că în liceele tehnologice învață și elevi la filieră teoretică (profilurile umanist și real), conducerea acestora recurgând la orice mijloace pentru a menține aceste unități școlare în viață.

În anul școlar 2021-2022, cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puțini din filierele teoretică și vocațională. Rata abandonului în rândul elevilor din învățământul profesional este mai mare comparativ cu educația generală și predomină în rândul grupurilor vulnerabile: tineri din comunități rurale și/sau din familii cu venituri mici, romi și alte minorități, precum și cei care sunt nevoiți să repete aceeași clasă din cauza performanțelor slabe.

Rata de promovare a examenului de bacalaureat 2023 a fost de 77,3%. Pe filiere de formare, cea mai mică rată de promovare se înregistrează la liceele tehnologice (58.00%), iar cea mai mare la liceele teoretice (88.1%).

Comparație cu Europa

În multe țări europene, liceele tehnologice sunt integrate în mod egal în sistemul educațional și sunt considerate o alegere valoroasă. De exemplu, în Germania, sistemul dual de educație, care îmbină formarea teoretică cu cea practică, oferă elevilor oportunități considerabile de carieră. Liceele tehnologice sunt respectate, iar absolvenții lor sunt adesea căutați pe piața muncii.

La nivel european, se depun eforturi ca până în anul 2025 să se atingă următoarele obiective:

• procentul absolvenților de învățământ profesional și tehnic (VET) angajați ar trebui să fie de cel puțin 82%
• 60% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional și tehnic ar trebui să beneficieze de expunere la învățarea bazată pe muncă în timpul educației și formării lor profesionale.

Având în vedere aceste direcții, este important ca Romania să se alinieze cât mai repede posibil.

Impactul asupra elevilor

Această disparitate în percepție afectează profund elevii români. Rezultatele unui focus grup realizat de Asociația GO-AHEAD cu elevi din licee teoretice privind percepțiile acestora asupra elevilor din liceele tehnologice relevă următoarele aspecte: La întrebarea „Care este părerea celor din jurul tău despre elevii din liceele tehnologice?”, majoritatea răspunsurilor au fost negative, indicând percepții precum „nu sunt licee cu un profil bun”, „proastă”, „învață mai puțin decât cei din liceele teoretice”, „elevi slabi, care nu au putut intra într-un liceu prestigios”.

Deși au existat și opinii pozitive, precum „sunt utile pentru elevii cu îndemânări practice”, predominant se observă o atitudine negativă, sugerând existența prejudecăților față de elevii din liceele tehnologice, aceștia fiind considerați inferiori celor din liceele teoretice.

Putem corela ideea rezultatelor chestionarului cu preconcepția negativă existentă la nivelul întregii societăți observând cum prejudecățile elevilor reflectă atitudinile mai largi și stereotipurile răspândite în comunitate. Percepțiile individuale ale elevilor sunt influențate de normele și stereotipurile sociale predominante, care valorizează în mod disproporționat liceele teoretice și consideră liceele tehnologice ca fiind opțiuni de rezervă sau inferioare.

Cu  toate acestea exista si modele pozitive la nivel național. SGK este o instituţie de învăţământ profesional bazată pe modelul cu practică la locul de muncă pentru domeniul tehnic, dezvoltată în parteneriat cu agenţii economici din municipiul Braşov precum INA Schaeffler, Premium Aerotec, Stabilus, Draexlmaier, Continental, Hib, Hutchinson, REGE, Ramoss Com, Elmas, Preh – susţinuţi de Clubul Economic German. SGK este una dintre instituţiile de învăţământ profesional care a iniţiat modelul cu practică la locul de muncă în România.

„Am ales această şcoală datorită surorii mele, care a făcut facultate şi master în informatică, dar nu a găsit loc de muncă şi 7 ani a lucrat ca lucrător comercial… de asta am ales şcoala germană pentru că am şansa să învăţ o meserie şi apoi pot continua şi cu facultatea” (elev, masculin, 16 ani).

„Am fost la un liceu teoretic pe ştiinţele naturii până în clasa a X-a. După m-am gândit să repet clasa a IX-a la şcoala germană pentru că am simţit nevoia să încep un liceu cu profil tehnic. La teoretic mă plictiseam şi simţeam că nu învăţ nimic, simţeam nevoia să fac ceva practic” (elev, masculin, 17 ani).[1]

Educația duală în România

Educația duală în România combină învățământul teoretic cu formarea practică în cadrul companiilor, având ca scop pregătirea tinerilor pentru piața muncii.

Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional cu următoarele caracteristici specifice:

• este organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică;
• asigură oportunităţi sporite de educaţie şi formare profesională pe baza unui contract de parteneriat şi a unor contracte individuale de pregătire practică, prin pregătirea practică organizată în răspunderea principală a operatorilor economici;
• operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;
• facilitează implicarea operatorilor economici în mecanismele decizionale la nivelul unităţii de învăţământ partenere;
• în dual meseria calificată nivel 3 îți oferă șansa unui loc de muncă, independență financiară, șansa de evoluție în carieră, un mediu profesionist de muncă, posibilitatea continuării studiilor liceale după absolvire.

Domenii de formare

Educația duală se aplică în diverse domenii, precum: turism și alimentație; comerț; chimie industrială; estetica și igiena corpului omenesc; industria textilă și pielărie; fabricarea produselor din lemn; agricultură; tehnici poligrafice; industrie alimentară; silvicultură; mecanică; electronică automatizări; electromecanică; electric; construcții, instalații și lucrări publice.

Integrarea în piața muncii:

Absolvenții au adesea o rată de angajare mai mare datorită abilităților tehnice și a experienței practice acumulate.

Se înregistrează 53% procent total al inserție pe piața muncii a absolvenților de dual certificați (cumulând angajatorii: operatori economici dual și alți operatori economici).

125 operatori economici implicați în dual au devenit angajatori ai absolvenților de dual.

Parteneriate cu companii în învățământul tehnologic:

– Colaborări cu angajatori locali pentru stagii și ucenicii, facilitând tranziția la locul de muncă.

În anul școlar 2022-2023, au fost încheiate, de către unitățile de învățământ, contracte de parteneriat cu 4.207 operatori economici și se constată o creștere a implicării acestora față de anul școlar 2021-2022

Succesul absolvenților. Impactul educației asupra angajării

Rata mai mare a angajării: Absolvenții din învățământul profesional și tehnic au adesea rate de angajare mai mari comparativ cu colegii lor din liceele teoretice, datorită abilităților practice.

În România, două treimi dintre absolvenții de învățământ profesional se regăsesc pe piața muncii (68,3%);

Conform Eurostat, proaspeţii absolvenţi de învăţământ profesional şi tehnic (ÎPT) au rezultate mai bune în piaţa muncii decât absolvenţii instituţiilor de învăţământ general.

Succesul absolvenților este strâns legat de calitatea educației primite, iar formarea profesională joacă un rol crucial în asigurarea unei tranziții reușite pe piața muncii.

PROVOCĂRI

• 47% absolvenți învățământ dual nu au fost angajați
• România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la rata abandonului şcolar timpuriu, cu 16,6%, în vreme ce media din țările europene este 9,5%.
• doar 62% dintre cei care au început școala în anul școlar 2012/2013 au mai ajuns să susțină și BAC-ul

La care se adaugă:

• Sunt 3600 de consilieri la 3.000.000 elevi, 1 consilier/800 de elevi chiar dacă legea prevede 1 consilier/500 de elevi
• REACTIV nu PROACTIV – nu se face dezvoltare socio-emoțională și nici vocațională în școli consilierii sunt nevoiți să rezolve mai curând problemele grave din școli, ce nu încetează să apară
• vârsta consumatorilor de droguri a scăzut în România la 10-11 ani
• România rămâne țara cu cele mai multe mame minore din Uniunea Europeană / Aproape o treime din mamele minore din UE sunt în țara noastră
• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață;
• Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații;
• În medie 1 din 6 elevi abandonează școala;
• 1 din 10 elevi a asistat la episoade de violență în familie (fizică, verbală, auto-provocată)
• 1 din 3 elevi își ajută părinții cu diverse sarcini acasă, neglijând școala

Este esențial să reconsiderăm abordarea față de învățământul profesional și tehnic în România și să încurajăm dezvoltarea învățământului dual. Ele trebuie să fie privite ca o parte valoroasă a peisajului educațional, nu ca o opțiune de rezervă. Doar astfel putem asigura o educație echitabilă și incluzivă, care să răspundă nevoilor tuturor elevilor, fără a-i judeca pe baza unor standarde restrânse.

Învățământul profesional și tehnic din România trebuie privit ca o oportunitate, nu ca un compromis. Liceele tehnologice pot oferi soluții reale pentru tinerii care doresc să dobândească abilități practice și să acceseze rapid piața muncii. Totodată, este necesară o schimbare de paradigmă la nivel societal, pentru a elimina stigmatizarea acestor instituții.

Asociația GO-AHEAD face apel la autorități să sprijine liceele tehnologice, să crească numărul consilierilor școlari și să dezvolte parteneriate cu mediul privat, astfel încât aceste instituții să devină o parte valoroasă și apreciată a sistemului educațional.

Lansarea filmului „Ce-ai făcut la școală?” este un prim pas în direcția acestei schimbări, vizând o educație echitabilă și inclusivă pentru toți elevii.

Despre Asociația GO-AHEAD

Asociația GO-AHEAD se dedică promovării educației de calitate și sprijinului tinerilor, contribuind activ la dezvoltarea unei societăți mai echitabile. Am implementat peste 583.000 ore de educație și formare, coaching, consiliere și orientare, dezvoltare personală, educație parentală, conștientizare, mentorat cu peste 11.500 de profesori, elevi, studenți, părinți la nivel național.

Direcții de acțiune ale Asociație GO-AHEAD:

• Formarea cadrelor didactice pentru gestionarea bullying-ului, lucrul cu elevi cu CES, consiliere vocațională și dezvoltarea competențelor socio-emoționale
• Ateliere dedicate consilierilor școlari susținute de psihoterapeuți
• Conștientizare și advocacy pentru creșterea numărului de consilieri calificați (psihologi)
• Programe de dezvoltare a competențelor socio-emoționale și educație nonformala în școli pentru elevi, profesori, părinți
• Programe de sprijin pentru tinerii din liceele tehnologice pentru dezvoltare personală și acces pe piața muncii
• Conștientizare și advocacy pentru schimbarea perspectivei despre învățământul profesional și tehnic
• Instrumente de sprijin (video, suporturi curs, fișe de lucru, podcasturi, portal de dezvoltare personală, aplicație pentru gestiunea planurilor de dezvoltare personale și profesionale)

Mai multe detalii despre activitatea asociației aici:

https://go-ahead.ro/

https://linktr.ee/asociatia.goahead